Declaraţia a fost făcută la clubul de presă cu tema „Respectarea dreptului la viaţă al copilului”, organizat la 29 iulie curent de către Oficiul Avocatului Poporului.
În cadrul clubului de presă, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu s-a referit la modul în care se implică în examinarea/monitorizarea cazurilor de abuz şi de aplicare a violenţei faţă de copii, îngrijorările legate de evenimentele tragice din ultima perioadă şi problemele de sistem pe care le întrevede.
La discuţii au participat şeful Secţiei politici familiale şi asistenţă socială pentru copii din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Rodica Moraru, şeful Direcţiei Generale a MAI, Marin Maxian, şeful adjunct al Direcţiei asistenţă medicală spitalicească din cadrul Ministerului Sănătăţii, Galina Morari, directorul executiv al RCTV ,,Memoria”, Ludmila Popovici, reprezentantul CNPAC, Rodica Coreţchi-Moşanu.
Reprezentaţii autorităţilor publice au recunoscut carenţele aplicării legislaţiei în prevenirea şi asigurarea respectării drepturilor copilului. Totuşi, aceştia au subliniat că toată responsabilitatea nu trebuie să fie pasată pe autorităţi, întrucît părinţii trebuie să fie conştienţi de răspunderea pe care o poartă în educarea corespunzătoare a copilului şi asigurarea unor condiţii de trai decent. Copiii sînt victime ale mediului în care au fost crescuţi şi educaţi, crede Avocatul Copilului.
Referindu-se la cazurile tragice mediatizate în ultima perioadă, participanţii la discuţie au opinat că specialistul în protecţia drepturilor copilului, asistentul social comunitar, medicul de familie şi ofiţerul de sector al poliţiei trebuie să fie drastic sancţionaţi atunci cînd nu respectă procedurile de identificare, luare la evidenţă, de plasament, stabilire a statutului, monitorizare a situaţiei copiilor şi de prezentare a informaţiei autorităţilor de resort. Dacă fiecare specialist şi-ar exercita atribuţiile cu responsabilitate, atunci am vorbi despre acţiuni de prevenire a situaţiilor de risc şi nu despre decese ale minorilor.
În context, Ombudsmanul a reiterat importanţa instituirii în cadrul consiliilor locale a funcţiei de specialist pentru protecţia drepturilor copilului, ceea ce va contribui la asigurarea măsurilor de protecţie a minorilor de abuzuri şi violenţă. Avocatul copilului a pledat pentru identificarea la nivel local a resurselor necesare pentru angajarea acestor specialişti, aşa cum prevede legislaţia.
Părţile au fost de acord că urmează a fi intensificate acţiunile de informare şi de responsabilizare a cetățenilor. Fiecare persoană odată ce a identificat o situaţie de risc, trebuie să sesizeze autorităţile competente. De colaborarea dintre comunitate, autorităţile locale, teritoriale şi centrale prin informarea reciprocă pe probleme de interes comun depinde evitarea unor cazuri tragice. În acest sens, educarea spiritului civic trebuie să înceapă în şcoli, iar un prim pas ar fi revizuirea curriculumului la educaţie civică, care trebuie să fie axat pe strategiile de prevenire şi ameliorare a situaţiilor de risc.
Maia Bănărescu a accentuat că autorităţile sunt cele care rup cercul vicios în care se află un copil şi le dau şansa la o viaţă mai bună, iată de ce prioritară trebuie să fie formarea profesională a specialiştilor implicaţi în protecţia drepturilor copilului. Atunci cînd mecanismele intersectoriale vor fi aplicate corespunzător şi în interesul copilului, vom vorbi despre garantarea respectării tuturor drepturilor sale.
Jurnaliştii prezenţi la clubul de presă au solicitat detalii privind cazurile de deces al minorilor din ultimul timp, au abordat problemele vagabondajului şi cerşitului printre copii, iniţiativa de instituire a sistemului Baby Box în Moldova.
Maia Bănărescu a menţionat rolul foarte important al presei în semnalarea şi monitorizarea cazurilor de violare a drepturilor copilului. În context, Ombudsmanul a precizat că majoritatea celor 14 sesizări din oficiu din ultimele luni au fost din presă. Avocatul Copilului a accentuat de asemenea rolul educativ şi instructiv al mass-media în promovarea drepturilor omului, mecanismelor şi căilor de protecţie a lor, posibilităţile de repunere a persoanelor în drepturile lezate.






