Buna funcţionare şi eficienţa sistemului de protecţie socială reprezintă unul dintre  factorii principali care contribuie la asigurarea pentru orice persoană a unui nivel de trai decent.

Majorările tarifelor la energia electrică şi la gazele naturale din anul de referință, care  au generat  scumpiri în lanț la produse și alte servicii au agravat situația, care și anterior era dificilă, a populației. 

          În acest context, Avocatul Poporului a făcut un apel public adresat Guvernului de a depune eforturi pentru a găsi un compromis social, acceptabil, între sacrificii şi beneficii, pentru ca povara  majorărilor să nu fie pusă pe umerii populaţiei şi creșterea nivelului de sărăcie. În asemenea situații considerăm extrem de necesar ca autoritățile să identifice mecanismele de asistență a populaţiei pentru depăşirea situaţiei de criză, în special, a păturilor social-vulnerabile. Avocatul Poporului a menționat că efectele scumpirilor sunt resimţite de populaţie, în mod special în cazul, în care ele nu sunt corelate cu majorări salariale, cu acordarea de indemnizaţii sociale. 

         Nivelul scăzut al veniturilor, precum şi ponderea înaltă a cheltuielilor pentru serviciile comunale operate de gospodăriile casnice, majorările de preţuri la produsele şi serviciile de primă necesitate afectează nivelul de trai al populaţiei. În aceste condiţii puterea de cumpărare a populaţiei se diminuează şi mai mult, în consecinţă, aceasta contribuind la pauperizarea cetățenilor.

         Drept mărturie în acest sens servește numărul mare al cererilor depuse la Oficiul Avocatului Poporului, precum și al adresărilor în audiență cu probleme legate de domeniul protecției   sociale, acestea situîndu-se ca și în anii precedenți pe locul trei în topul adresărilor la instituție în anul 2015. Petiționarii sînt nemulțumiţi preponderent de nivelul scăzut al veniturilor, al prestațiilor sociale, care nu acoperă nici minimul de existență; de sistemul de pensionare depăşit de realităţile sociale; de modalitatea de acordare a ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului; informarea insuficientă a populației cu privire la facilitățile acordate păturilor social-vulnerabile, serviciile sociale existente, etc.

         Biroul Naţional de Statistică informează că veniturile disponibile ale populaţiei în trimestrul trei al anului 2015 au fost în creştere cu 12,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei practic au rămas la nivelul anului precedent[1]. Cea mai importantă sursă de venit o constituie veniturile din activitatea salariată (39,2%), după care urmează prestaţiile sociale (21,2%)[2].

sursa: Biroul Național de Statistică[3]

Potrivit aceleiaşi surse cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul III 2015 au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 16,7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor rămîne a fi destinată pentru acoperirea necesarului de consum alimentar (41,4%), după care urmează întreţinerea locuinţei (18,8%), pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (12,1%), pentru sănătate (6,2%) etc.  Datele statistice disponibile denotă faptul că cheltuielile de consum s-au majorat neproporţional în raport cu veniturile populației. Majorarea cheltuielilor pe persoană de la an la an este condiţionată de mărirea indicelui preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii.

Evoluţia preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii

în perioada anilor 2013-2015 (trimestrul trei)

sursa : Biroul Național de Statistică

Conform datelor oficiale, preţurile şi tarifele la mărfurile de consum şi servicii s-au majorat în medie de 3 ori comparativ cu anul 2014, iar preţurile la servicii (servicii comunal-locative, apă potabilă şi canalizare, energie electrică şi gaze naturale) de circa 7 ori.

Potrivit informației difuzate în mass-media cu referire la Raportul asupra inflației al Băncii Naționale a Moldovei în trimestrul patru al anului 2015, rata anuală a inflaţiei a constituit 13,4%, fiind cu 2,3% superioară celei din trimestrul precedent. În luna decembrie 2015, inflația s-a accelerat până la valoarea de 13,6%, plasîndu-se în continuare peste limita superioară a intervalului de variație de ± 1,5% de la ținta inflației de 5,0%.[4]

Reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei menționează că deprecierea monedei naționale a lăsat o amprentă semnificativă și asupra prețurilor reglementate prin impactul pe care l-a avut asupra prețurilor la medicamente, dar mai ales, fiind cauza principală invocată la aprobarea noilor tarife la energia electrică și gazul din rețea din vara anului 2015.

           Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a susținut îngrijorările Avocatului Poporului. Fiind alarmate de scăderea cu 6,7% a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii ale populației, sindicatele au cerut Guvernului indexarea salariilor și stabilirea unui nou salariu minim, care să corespundă la nivelul minimului de existență, pentru a evita sărăcirea în continuare a populației.

Cu toate că statistica oficială afirmă că în noiembrie 2015 salariul mediu lunar a înregistrat o creștere de 5,9% față de noiembrie 2014, această majorare a fost depășită de indicele preţurilor de consum  astfel,  încît indicele cîştigului salarial real a fost de 93,3%.

           Pentru anul 2016 este preconizat un salariu mediu lunar de 5.050 lei, cu o creştere de 9,8% faţă de anul 2015, evoluție care nu va acoperi, însă, nici măcar creşterea inflaţiei, aceasta urmînd să atingă valoarea de 11,4%, determinînd din nou o reducere a salariului real cu 1,5%.

Asigurarea  socială  de  stat

Sistemul public de asigurări sociale de stat a fost reformat în 1999, fiind bazat, în special, pe principiul obligativităţii, contributivităţii și solidarităţii între generații. Între timp au fost identificate mai multe deficiențe și carențe în funcționarea acestui sistem, probleme menționate și în rapoartele anterioare.

Cele mai grave probleme de care se confruntă sistemul actual de pensii, probleme menționate în Rapoartele anuale ale ombudsmanului pentru anii precedenți[5] sînt reflectate și în Raportul auditului de performanţă privind sistemul de pensii în Republica Moldova efectuat de Curtea de Conturi[6], cu referire la dificultățile apărute în asigurarea unor pensii decente. Strategia Națională de Dezvoltare „MOL­DOVA 2020” prevede crearea unui sistem de pensii echitabil și sustenabil care ar garanta tuturor cate­goriilor de salariaţi un trai decent după pensionare. Curtea de Conturi însă manifestă o atitudine extrem de rezervată în această privin­ţă. Or, Strategia presupune atingerea unor indicatori importanți care vor îmbunătăți situația sistemului de pensii. Curtea de Conturi a arătat că actualmente lipsește vreo modalitate de calculare a indicatorilor respectivi, dar nici vreo cale de atingere a acestora. 

       Modalitatea şi condiţiile de stabilire a pensiei de către Casa Naţională de Asigurări Sociale sînt reglementate în multiple acte legislative şi normative, ale căror prevederi, în unele cazuri, nu sînt exhaustive, ceea ce lasă loc de interpretări. Formulele de calcul a pensiilor sunt învechite, nu corespund realităților. Indicatorii în a căror bază se calculează pensia nu au fost actualizați din anul 2002 .

O parte din populația Moldovei, ajunsă la vîrsta de pensionare, se confruntă cu o situație de confuzie la calculul pensiei, în special persoanele care au muncit până în anul 1999 și care acum trebuie să prezinte actele necesare referitor la respectiva perioadă, pentru a li se efectua calculul și stabilirea pensiei. Pentru această perioadă nu există o bază de date completă, deoarece în anii nouăzeci au fost lichidate multe întreprinderi, iar actele necesare nu au fost prezentate în arhiva de stat, în unele cazuri actele sînt pierdute irecuperabil. Perioadă lucrată după anul 1999 este mai ușor de calculat, deoarece există o bază de date. În astfel de condiții perioada de dinainte de 1999,  pentru care nu sunt identificate documente, nu este luată în considerare la stabilirea pensiei. În prezent, din cauza lipsei unor reglementări clare, în cazul în care se pierd documentele necesare pentru stabilirea pensiei sau sunt lichidaţi agenţii economici, calcularea pen­siilor se face în mod aleatoriu, ceea ce afec­tează cuantumul pensiei. Astfel formula de calcul a pensiei creează confuzie, nu-i oferă viitorului beneficiar posibilitatea de a cunoaște modul în care a fost realizat dreptul lui la o pensie adecvată. 

Atenționăm că Comitetului ONU pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale[7] a recomandat Statului creşterea nivelului cuantumului pensiilor  astfel, încît acestea să permită un standard de viaţă adecvat şi drept un prim pas să atingă nivelul minim de existenţă. Pînă la 30 iunie 2016 Republica Moldova urmează să raporteze asupra măsurilor întreprinse pentru implementarea recomandărilor înaintate de Comitet în 2011.

        Analiza datelor publicate de Casa Națională de Asigurări Socială referitor la situația din 01.01.2016 atestă faptul că situația nu s-a schimbat comparativ cu anii precedenți, în ceea ce privește numărul beneficiarilor cu pensia medie sub minimul de existență. Conform datelor Biroului Național de Statistică pentru  semestrul întîi al anului 2015 cuantumul minimului de existență stabilit pentru pensionari pentru limită de vîrstă  a constituit  1444,6 lei.  

       Fenomenul migrației, îmbătrînirii populației și salariile neoficiale constituie principalii factori care  influențează  sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, a identificat auditul efectuat de Curtea de Conturi. Incapacitatea sistemului de a asigura un nivel de trai decent după pensionare și riscurile de sustenabilitate pe termen lung impun măsuri de atenuare a vulnerabilităților sistemului de pensii.

         Ca și în anii precedenți cetățenii invocă probleme la emiterea deciziei de pensionare, în special,  cu referire la respectarea termenului de acordare a pensiilor, care este de 15 zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare[8]. Acest fapt este confirmat și de Curtea de Conturi, care a menționat că urmare a verificării dosarelor de pensionare, s-a constatat depăşirea acestui termen de la 1 pînă la 120 zile, pentru 47% din deciziile de pensionare din eşantionul selectat.

O altă problemă ține de neinformarea pensionarului referitor la modul de calculare a pensiei. Deşi legea prevede că decizia cu privire la respingerea cererii de pensionare şi motivul respingerii se expediază solicitantului în termen de 5 zile de la data emiteri, aceasta nu stipulează înmînarea deciziei în cazul stabilirii pensiei. Ţinînd cont de complexitatea modului de calculare a pensiei, eliberarea deciziei beneficiarului este importantă pentru aducerea la cunoştinţa acestuia a indicatorilor incluşi în calcul, precum şi pentru o eventuală contestare. De asemenea, trebuie de menționat că în cazul în care nu sunt prezentate declaraţiile  individuale sau nu au fost achitate contribuţiile sociale de către agenţii economici, veniturile asiguraţilor nu sînt confirmate, fapt care influențează asupra stagiului de cotizare şi venitului asigurat şi, respectiv, cuantumul pensiei.

        Una dintre problemele abordate încă în Raportul privind respectarea drepturilor omului  în Republica Moldova în anul 2011[9], se referă la femeile care au născut și au educat pînă la vîrsta de opt ani cinci și mai mulţi copii. Deși legiuitorul stabileşte facilităţi pentru acestea referitor la vîrsta de pensionare de 54 de ani, adesea această categorie de femei nu întrunește cea de-a doua condiţie – realizarea stagiului de cotizare general de 33 de ani. Din acest considerent s-a recomandat Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei efectuarea unui studiu pentru a examina oportunitatea de a revizui legislația la acest capitol.

         În cadrul examinării unei cereri  parvenite de la un angajat al Departamentului Poliție de Frontieră s-a constatat un vid legislativ  cu privire la asigurarea dreptului la protecţie socială în cazul acordării concediului pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. S-a stabilit că  urmare Hotărîrii Curţii Constituţionale[10] au fost operate modificări în legislaţia ce reglementează activitatea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Centrului Naţional Anticorupţie, însă au fost omise modificări în cadrul normativ ce reglementează activitatea  unor instituţii din subordinea acestora. Din acest considerent Avocatul Poporului a expediat Guvernului propunerea de modificare a Legii nr. 283 din 28.12.2011 cu privire la Poliția de Frontieră pentru a înlătura lacuna legislativă și a asigura un tratament egal și echitabil în raport cu  toate persoanele ce activează în instituţiile din domeniul securității naționale.

          O altă problemă nesoluționată ține de realizarea dreptului la asigurare socială a persoanelor care  îşi ispăşesc pedeapsa penală cu închisoarea. Avocatul Poporului a constatat că pînă la moment nu a fost elaborată o metodologie de implementare a politicii publice de asigurare socială în instituţiile penitenciare[11]. Pedeapsa penală nu presupune interzicerea dreptului la asigurare socială şi din aceste considerente recomandăm Guvernului să examineze oportunitatea de a  identifica mecanismele de implementare a prevederilor art.47 alin.(1) al Constituţiei Republicii Moldova şi în privința persoanelor, care desfășoară activități remunerate în instituţii penitenciare.  

Asistenţa socială

La capitolul asistenţei sociale au fost identificate dificultăţi în ceea ce priveşte menţinerea și dezvoltarea serviciilor comunitare. În cadrul examinării unei sesizări din oficiu cu referire la posibila închidere a Centrului de plasament pentru persoane în etate din satul Ochiul Alb, raionul Drochia (informația despre acest caz a fost pe larg difuzată în mass-media[12]) a fost constatată drept cauză principală a situației create insuficienţa mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat. Resursele financiare alocate Centrului acopereau cheltuielile doar prima jumătate a anului. Circumstanţele expuse au fost examinate prin prisma asigurării dreptului la asistenţă socială pentru persoanele în etate. Avocatul Poporului a recomandat Ministerului Finanţelor să identifice resursele necesare pentru asigurarea activității Centrului menționat. Ministerul Finanţelor[13] a dat asigurări că din fondul de compensare creat în bugetul de stat pentru acoperirea anumitor discrepanţe legate de reformarea raporturilor interbugetare va fi transferat la bugetul satului Ochiul Alb o sumă de 318,9 mii lei.

Cazul menţionat este unul din puţinele care au putut fi soluţionate. Din cauza austerităţii bugetare, o bună parte din centrele comunitare, precum şi serviciile sociale comunitare nu-şi pot desfăşura activitatea în măsura necesară, fapt ce se influențează negativ procesul de incluziune socială a persoanelor aflate în situații de risc social.  Urmează de menţionat că problemele invocate în Raportul ombudsmanului din anul precedent[14] la capitolul menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale rămîn actuale. 

         Din cauza incapacităţii statului de a acoperi toate necesitățile în domeniul protecţiei sociale, aportul societăţii civile la acest capitol este incontestabil. Actualmente și pe parcursul mai multor ani, din bugetul de stat sînt alocate resurse Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei pentru susţinerea Societăţii Orbilor, Asociaţiei Surzilor şi Societăţii Invalizilor. Aceste  organizații desfășoartă activități eficiente de suținere a persoanelor cu dizabilități și reunesc în rîndurile sale majoritatea  persoanelor cu respectivele dizabilități. Între timp, pe parcursul anilor au apărut un șir de organizații neguvernamentale în domeniul asistenței persoanelor cu dizabilități. Aceste ONG-uri desfășoară și ele o activitate variată, la fel de eficientă și uneori acoperă domenii, în care organizațiile obștești numite mai sus se implică mai puțin.  Cu toate acestea, deși își dovedesc plenar eficineța aceste organizații neguvernamentale nu se bucură de vreo susținere financiară din partea statului. Situaţia existentă este favorabilă doar pentru organizaţiile obștești consacrate, care au stabilit colaborări de mai multi ani cu  MMPSF, dar este inechitabilă în raport cu celelalte organizaţii neguvernamentale de utilitate publică ce prestează servicii sociale persoanelor  social-vulnerabile.

        Din acest considerent, Avocatul Poporului a recomandat Ministerului Jusțiției și Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei să elaboreze o strategie eficientă de conlucrare între  organizațiile neguvernamentale şi instituţiile statului în domeniul asistenţei sociale a persoanelor social vulnerabile (persoane cu dizabilităţi, persoane în etate, copii orfani, copii aflaţi în situaţii de risc, victimele violenţei în familie, victemele torturii, etc.) prin stabilirea condiţiilor clare, echitabile de selectare a acestora.  De asemenea, considerăm important stabilirea unui mecanism de monitorizare a modului de utilizare a acestor mijloace financiare.[15]

         In pofida faptului că problemele referitoare la  acordarea ajutorului social  au fost invocate în rapoartele anterioare ale ombudsmanului, persoanele din păturile social-vulnerabile[16] continuă să  solicite intervenția ombudsmanului pentru obținerea dreptului la ajutor social/ ajutor pentru perioada rece a anului. În baza celor expuse, Avocatul Poporului cheamă autoritățile competente să depună eforturi sporite pentru supravegherea domeniului respectiv şi să identifice soluţii eficiente în fiecare caz aparte. 

După cum a fost relatat în raportul anual din 2014[17], Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova a demarat Proiectul de construcţie a locuinţelor pentru păturile social/economic vulnerabile. Conform informaţiei prezentate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, lucrările de construcţie sînt în plină desfăşurare la obiectele din Soroca (72 apartamente), Nisporeni (93 apartamente) şi Ialoveni (93 apartamente). Se pregătesc pentru darea în exploatare locuinţele din 15 localităţi ale raionului Hînceşti (56 apartamente) s-a aprobat obiectivul din Leova pentru lansarea proiectului construcţia locuinţelor sociale (92 apartamente), pregătirea pentru licitaţie şi încheierea contractelor de antrepriză[18]. Pînă în anul 2018 se planifică construcţia a circa 700 de locuinţe pentru circa 2500 persoane.

         Avocatul Poporului salută această iniţiativă și o considerăm binevenită, în contextul în care aceasta va contribui la diminuarea numărului persoanelor fără adăpost şi va oferi un suport în crearea unor condiţii decente de trai.

  Recomandări:

• Revizuirea mecanismelor de indexare/compensare a veniturilor bănești ale populaţiei în legătură cu schimbarea preţurilor și tarifelor la mărfurile de consum și servicii și identificarea pîrghiilor de ajutorare a populaţiei, în special a păturilor social-vulnerabile.
• Revizuirea cadrului normativ în scopul de a actualiza indicatorii utilizați în formula de calcul al pensiei pentru limită de vîrstă și eliberarea deciziei de stabilire a pensiei pentru a informa beneficiarii cu privire la indicatorii de calcul al pensiei (perioadele de activitate incluse în stagiul de cotizare, venitul asigurat luat în calcul).
• Revizuirea cadrului normativ/instrucțiunilor interne care reglementează sistemul de pensionare cu stabilirea reglementărilor exprese cu privire la modul de confirmare a stagiului de cotizare pentru situații specifice (lichidarea agentului economic, pierderea documentelor, calamităţi naturale, situaţii excepţionale etc.).
• Identificarea resurselor de majorare a prestaţiilor sociale și pînă la nivelul minimului de existenţă;
• Îmbunătăţirea managementului resurselor umane în domeniul protecţiei sociale.