Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a participat la Reuniunea anuală a MNPT din spaţiul OSCE, care a avut loc pe 12-14 octombrie curent la Viena

Temele celor trei sesiuni ale reuniunii au fost: 10 ani de implementare a OPCAT în regiunea OSCE, rezultatele obţinute şi problemele existente legate de activitatea MNPT; Monitorizarea preventivă: experienţe pozitive şi probleme; Obţinerea rezultatelor: îndeplinirea eficientă a recomandărilor.

La eveniment au participat preşedintele Comitetului european pentru prevenirea torturii (CPT), Mykola Gnatovskyy, preşedintele Subcomitetului ONU pentru prevenire a torturii (SPT), Malcom Evans, ombudsmanii din Armenia, Kazakhstan, Ucraina, reprezentanţi ai instituţiilor ombudsmanilor din regiunea OSCE, ai APT.

În cursul reuniunii, Avocatul Poporul a vorbit despre problemele existente în Moldova legate de crearea a MNPT în formulă nouă în conformitate cu prevederile Legii nr. 52. Mihail Cotorobai a specificat faptul că din legea nouă nu este clar cine este MNPT: Ombudsmanul sau Consiliul pentru prevenirea torturii. De asemenea, capitolul din lege privind MNPT, conţine un şir de alte neclarităţi care, încă pînă la instituirea Consiliului pentru prevenirea torturii, ridică mari întrebări legate de funcţionalitatea acestei structuri.

În altă ordine de idei, Ombudsmanul s-a referit la experienţa Oficiului Avocatului Poporului de monitorizare a instituţiilor psihiatrice. În context, Mihial Cotorobai a amintit de faptul că pe 10 octombrie, de Ziua mondială a sănătăţii mintale, a făcut public iniţiativa sa de modificare a Codului electoral în scopul acordării dreptului la vot persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu,  precum și aprobarea unui pachet de legi care ar asigura implementarea articolului 12 din Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

Ombudsmanul a venit cu luări de cuvînt şi în sesiunile în care s-a abordat problema respectării standardelor de detenţie. Mihail Cotorobai a menţionat rolul MNPT din Moldova şi a Avocatului Poporului în promovarea standardelor internaţionale în domeniu, dar a specificat faptul că, din lipsă de resurse financiare, locurile de detenţie din ţara noastră nu pot fi reconstruite capital sau construite noi penitenciare. Din această cauză condiţiile de detenţie rămîn a fi la nivelul minim acceptabil pentru a nu fi apreciate drept condiţii inumane şi degradante.