În cadrul vizitei de documentare la Strasbourg funcționarii CpDOM au fost prezenți la audierile publice în Marea Cameră a CEDO în dosarul Khoroshenko v. Rusia. (http://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=hearings&w=4141804_03092014&language=lang&c=&py=2014). Plîngerile reclamantului – deținut pe viață s-au referit la revendicarea de către acesta a dreptului la întîlniri de lungă durată cu rudele și prietenii, ceea ce legislația rusă nu prevede în primii 10 ani de detenție în cazurile condamnaților care au săvîrșit crime deosebit de grave. Khoroshenko consideră că aceste restricții îi lezează dreptul la viața privată și de familie, prevăzut în articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. De asemenea acesta susține că limitările privitor la vizitele de lungă durată au un efect discriminatoriu asupra sa, revendicîndu-și dreptul lezat cu referire la art. 14 din CEDO. Reclamantul și apărătorii săi afirmă că restricțiile prevăzute în legislația penală din Federația Rusă nu sînt proporționale cu scopurile legitime ale pedepsei, nefiind respectat echilibrul dintre interesul public și cel privat. În cursul audierilor de astăzi, completul de 17 judecători ai Marii Camere a CEDO a audiat pledoariile agentului guvernamental și ale apărătorilor reclamantului, urmînd să delibereze pe marginea argumentărilor prezentate de aceștia.
Angajații CpDOM s-au întălnit cu reprezentantul Secretariatului Comitetului pentru Bioetică, Laurence Lwoff, care a prezentat mai multe detalii despre activitatea de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile omului și biomedicină, activitatea Comitetului interguvernamental de bioetică.
Expertul CoE a subliniat în context că Republica Moldova a semnat în 2002 și a ratificat printre primele țări Convenția menționată cînd aceasta a fost deschisă pentru ratificare. Statul nostru a ratificat și toate protocoalele adiționale la Convenția privind drepturile omului și biomedicină, numită și Convenția de la Oviedo.
Laurence Lwoff a mai remarcat relațiile bune de colaborare a Comitetului pentru bioetică și specialiștii din domeniu din țara noastră, în comun fiind realizate proiecte în sfera transplantologiei, eticii cercetării, protecției participanților la cercetări în domeniul medicinii.
La solicitarea funcționarului CoE, directorul CpDOM Anatolie Munteanu s-a referit la subiectele relevante din sfera dată care s-au aflat în atenția Oficiului ombudsmanului. Avocatul parlamentar a vorbit despre problemele legate de nerespectarea condiției de obținere a consîmțămîntului pacientului pentru intervenția medicală, ceea ce se întîmplă atît din cauza ignoranței pacienților, cît și a cadrelor medicale. Ombudsmanul a mai invocat un caz în care medicii nu au știut sau nu au dorit să uzeze de posibilitatea obținerii consîmțămîntului unui reprezentant legal pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale de urgență unui copil, ai cărui părinți, din motive de ordin religios, nu o acceptau.
Directorul CpDOM a mai relevat că monitorizarea respectării Convenției de la Oviedo este unul din obiectivele stabilite la începutul mandatului său de avocat parlamentar, prioritate pe care însă regretă că nu a realizat-o în măsura cuvenită. Există însă necesitatea și dorința de a focusa activitatea Oficiului ombudsmanului pe aceasta sferă din domeniul drepturilor omului, Anatolie Munteanu exprimîndu-și interesul pentru stabilirea unei strînse cooperări pe viitor între Oficiul Avocatului Poporului și Comitetul pentru bioetică.
Cu mult interes angajații CpDOM au audiat informațiile prezentate în cadrul unei alte întîlniri de către juristul de la Grefa Curții Europene pentru Drepturile Omului, Dragoș Cucereanu, despre activitatea CEDO în ansamblu, dar și procedura de depunere a plîngerilor, de examinare a cazurilor.
Angajații CpDOM au precizat mai multe momente legate de posibilitatea depunerii de către un reprezentant al Instituției ombudsmanului a unei plîngeri la CEDO, după epuizarea căilor de atac interne, în interesul unui petiționar, ale cărui drepturi ar fi anterior apărate de Oficiul național de protecție a drepturilor omului în instanța de judecată. De asemenea Dragoș Cucereanu a fost întrebat cum CpDOM ar putea colabora cu CEDO pentru evidențierea unor tendințe, probleme sistemice din domeniul drepturilor omului care să poată fi eliminate cu eforturi comune. Juristul de la CEDO a răspuns că pentru o examinare eficientă a plîngerilor cetățenilor moldoveni funcționarii de la Curtea Europeană au mare nevoie de informații actuale despre starea reală de lucruri privind situația legată de respectarea drepturilor omului la noi în țară. Iată de ce rapoartele, studiile CpDOM au o mare valoare pentru documentarea în vederea formulării de propuneri pe marginea plîngerilor depuse la CEDO. În context, Dragoș Cucereanu a menționat că la examinarea cazurilor de aplicare a torturii au fost utilizate datele din rapoartele CpDOM de la compartimentul constatările pe marginea vizitelor efectuate în cadrul Mecanismului Național de Prevenire a Torturii. El a mai subliniat că CpDOM poate fi mai eficient în acest sens decît Comitetul European de Prevenire a Torturii pentru că are posibilitatea de a elabora și prezenta operativ informații corecte și concludente despre starea lucrurilor în locurile de detenție a persoanelor. Rapoartele CpDOM constituie o sursă credibilă de informare pentru judecătorii CEDO de aceea cea mai importantă contribuție a Oficiului ombudsmanului ar fi elaborarea operativă a unor rapoarte, studii de caz care să elucideze situația reală ce ține de respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, a spus Dragoș Cucereanu.
În altă ordine de idei, funcționarul CEDO a menționat că în ultimii ani se atestă o tendință de scădere a numărului de plîngeri cu privire la aplicarea torturii și relelor tratamente. Totodată a apărut o nouă categorie de adresări ce se referă la violența domestică. Curtea deja s-a pronunțat pe cîteva dosare similare pentru a semnala autoritățile despre o problemă de sistem. Cu o atenție deosebită sînt examinate plîngerile parvenite din zona transnistreană. Un asemenea dosar urmează a fi audiat de Marea Curte în luna februarie a anului 2015.
În cadrul unei alte întîlniri cu funcționarii CpDOM Victor Brăgoi, jurist la Grefa CEDO, a oferit mai multe detalii privitor la criteriile care trebuie a fi îndeplinite pentru admisibilitatea unei cereri la CEDO.
La o altă întîlnire, angajații CpDOM au fost informați despre elaborarea unui nou proiect al Consiliului Europei, destinat consolidării sistemului de protecție a drepturilor omului în Republica Moldova și implicit fortificării Instituției naționale a ombudsmanului din țara noastră. Acest proiect urmează a fi finanțat din cadrul Programului Regatului Danemarcei pentru Republica Moldova și realizat începînd cu anul 2015. Demararea proiectului nominalizat este însă condiționată de faptul înregistrării unor evoluții pozitive în implementarea Legii cu privire la Avocatul Poporului, care a fost adoptată la începutul anului curent.
