Activitatea de prevenire a torturii prin prisma Legii nr. 52 din 03.04.2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsman)

               Potrivit prevederilor Convenției ONU împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, fiecare stat-parte  va lua măsuri  legislative,  administrative, judiciare  şi  alte  măsuri eficiente pentru a împiedica  comiterea  unor acte de tortură pe teritoriul de sub jurisdicţia sa. Această obligațiune, asumată de către Republica Moldova în urma ratificării Convenţiei, impune statul nostru să contribuie la asigurarea dreptului la integritate fizică și psihică a tuturor persoanelor, inclusiv a persoanelor lipsite de libertate.          

               Din anul 2008 mandatul Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii (MNPT) a fost  exercitat de Centrul pentru Drepturile Omului (azi Oficiul Avocatului Poporului), monitorizarea instituțiilor de detenție avînd scopul să contribuie la ameliorarea situaţiei persoanelor aflate în custodia autorităților.

La investirea Ombudsmanului cu mandatul MNPT s-a reieșit din logica că acesta corespunde  criteriilor înaintate de Protocolul Opţional la Convenția ONU împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante faţă de mecanismul naţional de prevenire a torturii:

• Independenţă funcţională;
• aptitudini şi cunoştinţe profesionale necesare pentru exercitarea mandatului, dar şi  competenţe largi la inspectarea locurilor unde se deţin sau se pot deţine persoane în detenţie.

Potrivit Legii cu  privire la avocații parlamentari nr. 1349 din 17.10.1997 (abrogata prin publicarea Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) nr. 52 din 03.04.2014), pe lîngă Centrul pentru Drepturile Omului a fost creat un Consiliu consultativ, care avea menirea de a ”acorda consultanţă şi asistenţă în exercitarea atribuţiilor avocaţilor parlamentari în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii ”, membrii consiliului beneficiind  în exercitarea atribuțiilor  de drepturile avocatului parlamentar.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 52 din 03.04.2014, Consiliul consultativ și-a încetat activitatea.

Comitetul ONU împotriva Torturii (CAT) în observaţiile sale de concluzie din 2009 în privința Republicii Moldova a ridicat îngrijorări în legătură cu restricţiile  legislative și logistice serioase, care au împiedicat funcționarea eficientă a MNPT. CAT a fost deosebit de preocupat de lipsa de claritate cu privire la ceea ce a constituit MNPT. Totodată, Subcomitetul ONU pentru prevenirea torturii (SPT), în raportul său întocmit în urma vizitei în Republica Moldova în perioada 01-04 octombrie 2012, a menționat absența unei structuri separate și a unei linii bugetare distincte pentru funcțiile MNPT în cadrul Centrului pentru Drepturile Omului.

În redacția  Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) nr.52 din 03.04.2014, intrată în vigoare la 09.05.2014, formula Mecanismului național de prevenire a torturii a fost modificată,  atribuțiile Ombudsmanului în domeniul prevenirii torturii  fiind transmise unui organ colegial: Consiliul pentru prevenirea torturii, constituit din persoane fizice - reprezentanți ai societății civile.  Consiliul se creează pe lîngă Oficiul Avocatului Poporului, iar Avocatul Poporului trebuie să asigure efectuarea de către membrii acestuia a vizitelor preventive și de monitorizare în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate.  Resursele necesare pentru realizarea atribuţiilor Consiliului pentru contractarea specialiştilor şi experţilor se includ într-o linie bugetară separată, parte integrantă a bugetului Oficiului Avocatului Poporului. Membrii Consiliului au dreptul la o remuneraţie în mărime de 10% din salariul mediu lunar pe economie pentru fiecare zi în care au efectuat vizite preventive în locurile de detenţie sau au participat la şedinţele Consiliului. În activitatea sa, Consiliul trebuie să fie asistat de o subdiviziune specializată din cadrul Oficiului Avocatului Poporului. 

Deși Legea nr. 52 a intrat în vigoare în mai 2014, un mecanism  de prevenire a torturii potrivit noilor cerințe legale nu a fost creat  pe parcursul anului 2015, activitatea de prevenire a torturii  fiind efectuată de funcţionarii Oficiului Avocatului Poporului. Consiliul pentru prevenirea torturi în calitate de Mecanism național de prevenire a torturii nu a fost creat din cauza adoptării întîrziate a Legii nr. 64 din 31.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Avocatului Poporului.

Capitolul V din Legea nr. 52 cu privire la Avocatul Poporului este intitulat “Mecanismul Naţional pentru Prevenirea Torturii” şi conține patru prevederi  principale: Art. 30 “Prevenirea Torturii”, Art.  31 “Organizarea activităţii de prevenire a torturii”, Art. 32 “Vizite în locurile unde sînt sau pot fi deţinute persoane private de libertate” şi Art. 33  “Încetarea calității de membru al Consiliului”. Aceste prevederi nu indică coerent cine are calitatea de Mecanism Național de Prevenire a Torturii – Avocatul Poporului sau Consiliul pentru prevenirea torturii. Deși există diverse opinii în acest sens, este esenţial că activitatea de prevenire a torturii să fie desfășurată în spirit de cooperare între Avocatul Poporului și reprezentanții societății civile. Acest lucru implică o atmosferă de respect reciproc, voință și angajament asumat din partea ambelor părți.

Potrivit Avizului Directoratului general Drepturile Omului și Statul de Drept (Directoratul pentru Drepturile Omului) al Consiliului Europei  privind Capitolul V din Legea nr. 52, există premise fundamentale pentru a modifica prevederile legale ce reglementează activitatea MNPT și argumente puternice în favoarea desemnării  formale a Oficiului Avocatului Poporului în calitate de  Mecanism național de prevenire a torturii din Moldova, dar în baza  principiului de alegere şi colaborare  cu societatea civilă.

 În opinia experților, o serie de prevederi ale Legii nr. 52 cu referire la Mecanismul național de prevenire a torturii sînt neclare; prezintă  îngrijorare faptul că membrii Consiliului pot primi o remunerare mai înaltă decît funcţionarii Oficiului Avocatului Poporului care trebuie să asiste  membrii Consiliului în activitatea lor zilnică; un alt aspect ce prezintă îngrijorare  ține de adoptarea deciziilor de către membrii  Consiliului pentru prevenirea torturii în contextul asigurării independenței Avocatului Poporului.

În esență,  Directoratul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a înaintat cîteva recomandări de care ar urma să se țină cont în procesul de modificare a Legii cu privire la Avocatul Poporului:

• Trebuie să fie clarificat cine este Mecanismul național de prevenire a torturii - Avocatul Poporului, Consiliul pentru prevenirea torturii sau ambele entități. Aceasta este o decizie fundamentală, care urmează a fi adoptată de Parlamentul Republicii Moldovei. Oricum, există un argument puternic în favoarea desemnării Oficiului Avocatului Poporului în calitate de Mecanism național de prevenire a torturii, cu instituirea principiului cooperării cu societatea civilă.
• Trebuie de concretizat cine numeşte membrii Consiliului pentru prevenirea torturii. Competența de a numi ar trebui să revină Avocatului Poporului în rezultatul unui concurs public și transparent.
• Trebuie de clarificat cine decide ce instituţii urmează a fi vizitate de Mecanismul național de prevenire a torturii. Competenţa de a decide trebuie să revină Avocatului Poporului,  dar în colaborare deplină şi constructivă cu Consiliul pentru prevenirea torturii.
• Trebuie de clarificat cine, în cele din urmă, decide asupra conținutului rapoartelor asupra vizitelor preventive și de monitorizare. Competenţa de a decide trebuie să revină Avocatului Poporului, dar în deplină şi constructivă colaborare cu Consiliul.

La momentul actual Avocatul Poporului elaborează, cu sprijinul societății civile, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului pentru prevenirea torturii[1]. Însă, carențele legislative cu privire la constituirea și funcționarea Mecanismului național de prevenire a torturii împiedică elaborarea unui document comprehensiv, capabil să asigure eficiența activității de prevenire a torturii pe de o parte, și asigurarea independenței Avocatului Poporului în procesul de luare a deciziilor, pe de altă parte.

§ 2. Activitatea de prevenire a torturii în cifre

Oficiul Avocatului Poporului s-a aflat pe parcursul anului 2015 în procesul de reorganizare a structurii sale, activitatea de prevenire a torturii fiind efectuată de Avocatul Poporului și funcţionarii Oficiului.

Pe parcursul anului  angajaţii Oficiului Avocatului Poporului  au  efectuat 68 de vizite în instituțiile subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției,  Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Numărul vizitelor după tipul instituțiilor

Tabela nr. 1

Datele statistice indică o dinamică pozitivă în ceea ce privește vizitele în instituțiile de detenție din anul 2008 pînă în anul 2013. În anii 2014 și 2015 au fost adoptate noi reglementări ce privesc activitatea Avocatului Poporului, implementarea cărora durează pînă în prezent. În acest context a încetat activitatea Consiliului consultativ, care acorda asistență Ombudsmanului în activitatea de prevenire a torturii. Aceasta explică scăderea numărului vizitelor efectuate în 2015 în instituțiile ce asigură detenția persoanelor.

Efectuarea vizitelor preventive și de monitorizare a fost planificată în rezultatul analizei conținutului cererilor înregistrate la Oficiul Avocatului Poporului, notelor informative privind situația operativă în sistemul penitenciar,  informațiilor difuzate de mass-media.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 52 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) în activitatea sa de prevenire a torturii, Avocatul Poporului prezintă autorităţii sau persoanei cu funcţie de răspundere recomandările sale în vederea ameliorării comportamentului faţă de persoanele private de libertate, a îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a prevenirii torturii. Recomandările înaintate au menirea de a îmbunătăți situația persoanelor aflate în locurile de detenție. Reieșind din prevederile legislației, în anul 2015 Avocatul Poporului a înaintat în adresa diferitor instituții 15 avize cu recomandări în vederea ameliorării comportamentului față de persoanele private de libertate, precum și două demersuri privind intentarea unor proceduri penale sau disciplinare față de persoanele cu funcții de răspundere care au comis nereguli ce au generat încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Acțiuni procesuale ale Ombudsmanului  (situația din anii 2008 -2014)

Tabela nr. 2

Principalele carențe depistate în timpul vizitelor şi care au fost menţionate în avizele expediate autorităţilor de resort sînt aceleași ca și anii precedenți:

• suprapopularea instituţiilor penitenciare;
•  iluminarea insuficientă a spațiilor de detenție;
• condițiile nesatisfăcătoare în izolatoarele de detenție provizorie ale inspectoratelor de poliție;
• lipsa condițiilor minime pentru acordarea asistenței medicale în instituțiile subordonate poliției;
• asigurarea insuficientă a persoanelor deținute în penitenciare și în izolatoarele de detenție provizorie cu saltele, perne, lenjerie curată, haine de sezon etc.

În două cazuri Avocatul Poporului a ajuns la concluzia că  natura încălcării drepturilor omului urmează a fi examinată prin prisma normelor penale sau de tragere la răspundere disciplinară a persoanelor oficiale.

Unul dintre demersurile privind inițierea procedurii disciplinare a fost înaintat în legătură cu indicația verbală a procurorilor Procuraturii Anticorupție făcută administrației penitenciarului nr. 13 din mun. Chișinău de a nu permite accesul și convorbirile cu unul dintre deținuți. Astfel, în timpul unei vizite în penitenciarul nr. 13, administrația instituției a interzis  colaboratorilor Oficiului Avocatului Poporului să discute cu acest deținut. Potrivit explicațiilor administrației penitenciarului, această interdicție a fost impusă de procurorul care instrumentează cauza penală. La demersul Avocatului Poporului cu privire la atragerea la răspundere disciplinară a procurorului, Procuratura Anticorupție a răspuns că în acțiunile acestuia nu au fost stabilite  abateri disciplinare. În același timp, au fost date asigurări că nu vor mai fi create impedimente pentru accesul liber al Avocatului Poporului și funcționarilor Oficiului Avocatului Poporului în orice loc de detenție, precum și pentru interviuri confidențiale cu orice persoană aflată în custodia statului.

O sursă importantă pentru Avocatul Poporului în contextul asigurării respectării dreptului la integritate fizică și psihică o reprezintă examinarea de către Oficiul Avocatului Poporului a cererilor din partea persoanelor care invocă încălcarea acestui drept. Deseori faptele menționate în cererile înregistrate la Oficiu nu întrunesc condiţiile unei adresări susceptibile de a fi examinată de către Avocatul Poporului. Totuși, în conținutul lor pot fi elemente care oferă temeiul intervenirii sub aspectul protejării dreptului la integritate fizică sau psihică.

            Tabelul care urmează include datele privind cererile examinate de Oficiul Avocatului Poporului cu privire la pretinsa încălcare  a dreptului la integritate fizică sau psihică în perioada anilor 2008 – 2015:

Cererile privind pretinsa încălcare a  dreptului la integritate fizică/psihică examinate de ombudsmani în perioada 2008-2015

Tabelul nr. 3

De cele mai multe ori petiționarii invocă condițiile neadecvate de detenție din penitenciare, asistența medicală necorespunzătoare, încălcarea normelor deontologice de către colaboratorii penitenciarelor, calitatea și cantitatea alimentelor etc. Aceste alegații constituie temei pentru planificarea vizitelor de monitorizare și alegerea instituțiilor ce urmează a fi vizitate.

În cele mai multe cereri au fost invocate condițiile neadecvate de detenție din penitenciarele nr. 13 din mun. Chișinău, nr. 15 (Cricova), nr. 17 (Rezina).

            În penitenciarul pentru femei din Rusca sînt dintre cele mai bune condiţii de detenţie.  În petiţiile adresate Avocatului Poporului, condamnatele s-au plîns însă de birocratismul manifestat de către angajații penitenciarului. De exemplu, administrația penitenciarului a interzis transmiterea saltelei ortopedice uneia dintre deținute, care avea probleme de sănătate. Interdicția a fost impusă cu motivarea că salteaua ortopedică nu este inclusă în lista obiectelor care sînt permise în penitenciar.

              În contextul celor menționate, Avocatul Poporului notează că, potrivit Comitetului European de Prevenire a Torturii (CPT)[2],  baza unui sistem penitenciar de factură umană va fi întotdeauna un personal recrutat şi format cu seriozitate, adevăratul profesionalism al personalului penitenciarelor cerînd ca ei să fie capabili să trateze deţinuţii într-o manieră decentă şi umană, în timp ce se acordă atenţie problemelor de ordine şi securitate.       

            Unul dintre subiectele frecvent abordate de deținuți este alimentația necorespunzătoare. Deținuții menționează nerespectarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 609 din 29.06.2006 privind normele minime de alimentare zilnică şi obiecte de toaletă şi menaj ale deţinuţilor și Ordinului Ministerului Justiției nr. 512  din  26.12.2007 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea alimentaţiei deţinuţilor în penitenciare.

De exemplu, persoanele deținute în Penitenciarul nr. 13 au semnalat despre faptul că,  deși în meniul elaborat sînt incluse toate alimentele care trebuie să le primească deținuții, în realitate  mai multe produse, cum ar fi ouăle, peștele, carnea, legumele nu sînt repartizate în decursul mai multor săptămîni. Chiar dacă în procesul verificării acestor alegații funcţionarii  Oficiului Avocatului Poporului nu au stabilit încălcări ale legislației, aceste informații, la fel, servesc temei pentru planificarea vizitelor de monitorizare în contextul activității de prevenire a torturii. Totodată, Avocatul Poporului și-a propus să efectueze o analiză mai amplă a situației cu privire la alimentarea persoanelor aflate în custodia penitenciarelor sau persoanelor plasate în izolatoarele de detenție provizorie ale poliției.

  Instruirea grupurilor profesionale

            Potrivit art. 10 din  Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,  fiecare stat parte va lua măsuri pentru a introduce cunoștințe și informații despre interdicția torturii în programele de formare a personalului civil sau militar însărcinat cu aplicarea legilor, a personalului medical, a agenților autorității publice și a altor persoane care pot fi implicate în paza, interogarea sau tratamentul oricărui individ supus oricărei forme de arest, deținere sau închisoare. În acest context și Comitetul european de prevenire a torturii a subliniat în repetate rînduri  deosebita importanţă pe care o acordă instruirii responsabililor de aplicare a legilor.

            Se poate susţine că nu există nici o garanţie mai bună împotriva relelor tratamente asupra unei persoane private de libertate decît un ofiţer de poliţie sau funcţionar de penitenciar instruit adecvat. Ofiţerii calificaţi vor fi în măsură să-şi îndeplinească cu succes responsabilităţile fără să recurgă la rele tratamente şi să-şi asume existenţa garanţiilor fundamentale pentru deţinuţi.

            Pe parcursul anului 2015, Oficiul  Avocatului Poporului au organizat  6 instruiri pentru  colaboratorii sistemului penitenciar. Totodată,  în luna iunie 2015  a fost  organizată o masă rotundă cu participarea reprezentanților Departamentului Instituțiilor Penitenciare, unde au fost discutate problemele din sistemul penitenciar, modalitățile de asigurare  a drepturilor deținuților, precum și perspectivele de realizarea a scopurilor pedepsei penale de către DIP.

Analiza situației în instituțiile abilitate cu atribuții de detenție a persoanelor și de investigare a  alegațiilor în care se invocă relele tratamente

Nivelul de respectare a dreptului la integritate fizică și psihică poate fi apreciatşi în urma analizării activității instituțiilor de stat abilitate cu atribuții de detenție a persoanelor (Poliția, Departamentul Instituțiilor Penitenciare) și de investigare a cererilor în care sînt invocate relele tratamente (Procuratura).

§ 1. POLIȚIA

Potrivit datelor oferite de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova[3], la sfîrșitul anului 2015 în cadrul subdiviziunilor subordonate Inspectoratului General al Poliției au fost instituite 39 de izolatoare de detenție provizorie (în continuare IDP). Activitatea a  şapte IDP-uri anterior a fost sistata integral (Bălți, Ialoveni, Străşeni, Criuleni, Dubăsari, Direcția Generală Servicii Operative (Inspectoratul Național de Investigații)și Donduşeni). În perioada 2013 - 2015 (urmare a reformei Ministerului Afacerilor Interne), activitatea a cinci IDP-uri a fost sistata parțial (Anenii Noi, Ocnița, Sîngerei, Telenești și Șoldănești) urmare a necorespunderii normelor tehnice şi lipsei condiţiilor minime de detenţie. Pe 06 mai 2015 a fost sistată integral şi activitatea Inspectoratului de poliție Bălți, întru asigurarea respectării drepturilor persoanelor plasate în izolatoarele de detenție provizorie ale poliției, în conformitate cu cerinţele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) și conform  raportului de expertiză ce nu permite plasarea persoanelor în izolatorul de detenție provizorie.

Persoanele reținute de către angajaţii Inspectoratului de poliție Bălți, pentru deţinere pe o durată ce nu depășește 72 ore (potrivit prevederilor art. 175 ¹ Cod de executare) au fost plasate în Izolatorul de detenție provizorie al Inspectoratului de poliţie Fălești, după aplicarea măsurii preventive sub formă de arest sau aplicarea arestului contravenţional fiind plasate în penitenciare. Aceeași situație este atestată și în privința persoanelor reținute de Inspectoratul de poliție Dondușeni, acestea fiind plasate în Izolatorul de detenție provizorie al Inspectoratului de poliţie Edineț.

Referitor la numărul celulelor care funcționează în izolatoarele de detenție provizorie în care activitatea a fost sistată parțial, situația este următoarea:

-      IP Anenii Noi – 6 celule/13 persoane(din totalul de 11 celule/22 persoane);

-      IP Ocnița – 4 celule/14 persoane ( din totalul de 8 celule/22 persoane);

-      IP Sîngerei – 4 celule/12 persoane ( din totalul de 8 celule/22 persoane );

-      IP Telenești – 3 celule/8 persoane ( din totalul de 6 celule/16 persoane);

-      IP Șoldănești – 1 celulă/2  persoane ( din totalul de 4 celule/12 persoane).

Capacitatea IDP-urilor din subdiviziunile subordonate IGP constituie 199 celule pentru un număr de 599 de persoane.

În ceea ce privește capacitatea și sursele financiare alocate IDP pentru investiții capitale în perioada anilor 2012 -2015 situația se prezintă în felul următor:

În izolatoarele de detenţie provizorie sînt deținute persoanele reținute pe un termen ce nu depășește 72 de orepentru adulţi şi 24 ore pentru minori. În cazuri excepţionale, la solicitarea procurorilor, judecătorilor, persoanele pot fi deținute mai mult de 72 de ore. Această practică vicioasă, deși contravine legislației în vigoare, a fost instituită în lipsa caselor de arest, care urmau a fi construite în contextul reformei sistemului penitenciar.

Serviciul protecţie internă şi anticorupţie al Ministerului Afacerilor Interne  în comun cu Direcția inspectare efectiv a Inspectoratului General de Poliție, în anul 2015, a înregistrat 45 de plîngeri privind pretinsele cazuri de tortură, maltratare, aplicarea tratamentului inuman sau degradant de către angajaţii Poliţiei,   doi angajați au fost sancționați.

 SISTEMUL PENITENCIAR

Sistemul penitenciar din Republica Moldova are  sarcina dificilă de punere în executare a pedepsei privative de libertate, revenindu-i nu numai  misiunea  de izolare a deținuților, dar și cea de corectare/reeducare a acestora. Tendința ultimilor ani arată o dinamică de creștere a populației penitenciarelor, fiind necesare eforturi conjugate pentru reducerea numărului de deținuți. Or, în condițiile unui sistem nereformat, finanțat insuficient apar probleme grave la capitolul asigurării condițiilor minime de detenție.

Deficiențe de natură normativă și organizatorică împiedică activitatea eficientă a  Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP) și a celor 17 penitenciare. Astfel, prezintă îngrijorare    numărul sporit de obiecte interzise depistate la deținuți. Această stare de lucruri este în mare parte cauzată de ineficiența sistemului de securitate din  penitenciare. Or, obiectele interzise de cele mai multe ori sînt trecute în penitenciare de către personalul acestora.  Potrivit datelor DIP, numai în anul 2015 pe teritoriul penitenciarelor au fost depistate următoarele obiecte interzise:

Accesul unui număr ridicat de obiecte interzise, în opinia Avocatului Poporului, reprezintă o piedică în funcționarea normală a sistemului penitenciar, favorizînd relele tratamente și atitudinea părtinitoare faţă de unii deținuți din partea colaboratorilor penitenciarelor.

Suma alocată pentru întreținerea unui deținut/zi, a constituit:

Potrivit constatărilor Avocatului Poporului, confirmate de către  Departamentul Instituțiilor Penitenciare, sistemul penitenciar continuă să se confrunte cu următoarele  problemele:

-        suprapopularea penitenciarelor, îndeosebi a izolatoarelor de urmărire penală, precum și imposibilitatea deținerii separate a deținuților pe categorii, din lipsa spațiului necesar de detenție;

-        deficitul personalului medical și ineficiența sistemului de motivare a acestuia în cadrul sistemului penitenciar;

-        asigurarea insuficientă a deținuților cu îmbrăcăminte și încălțăminte;

-        lipsa posibilității de a reînnoi  inventarul  pentru dormit și a lenjeriei de pat;

-        lipsa posibilității de amenajare a celulelor cu mobilier (noptiere, scaune, lighene, etc.);

-        lipsa posibilității de achiziționare a inventarului și utilajului pentru blocurile alimentare și complexele baie-spălătorie;

-        dificultăți create artificial de către administraţia de la Tiraspol în activitatea Penitenciarelor nr.8 și nr.12 din Bender, cum ar fi interdicția transferării deținuților în alte penitenciare, precum și la instanțele de judecată; restricția privind circulația transportului de serviciu cu numere de înmatriculare ale Republicii Moldova; nepermiterea transportării produselor alimentare, medicamentelor, materialelor de construcție și carburanților pentru aprovizionarea penitenciarelor; deconectarea Penitenciarului nr.8 Bender de la rețelele de aprovizionare cu energie electrică, energie termică, apă și canalizare; deconectări spontane temporare ale Penitenciarului nr.12 Bender de la resursele energetice, motivate prin efectuarea lucrărilor de reparație;

-        existența riscului de surpare  a gardurilor unor penitenciare (nr.2 Lipcani, nr.3 Leova, nr.6 Soroca, nr. 7 Rusca, nr.9 Pruncul) etc.

Urmare a analizei gradului de asigurare financiară a instituțiilor medicale din cadrul sistemului penitenciar, efectuată în perioada 2014-2015, au fost stabilite următoarele probleme:

-        majorarea prețurilor pe toate direcțiile de activitate (servicii, produse, medicamente, para farmaceutice, servicii contractuale, etc.), din cauza devalorizării  valutei naționale;

-        majorarea prețurilor de înregistrare a medicamentelor în Catalogul Agenției Medicamentului, cu 15 - 20%;

-        aflarea în desfășurare a ultimei runde de finanțare a infecțiilor TB/HIV din partea Fondului Global pentru anii 2015-2017. În cadrul aplicațiilor avute loc în perioada aprilie-mai 2014 pentru finanțarea TB/HIV de către Fondul Global, pînă în anul 2017 toate cheltuielile în domeniul TB/HIV urmează să fie preluate integral de actorii guvernamentali din Republica Moldova;

-        medicamentele antituberculoase de linia II vor fi primite din sursele Fondului Global pînă în anul 2017, moment din care finanțarea va fi asigurată de bugetul de stat al Republicii Moldova;

-        programul național de profilaxie și combatere a diabetului zaharat pentru anii 2011-2015 (HG nr. 549 din 21.07.2011) prevede asigurarea gratuită a bolnavilor cu preparate antidiabetice, precum și asigurarea de diete alimentare. În sistemul penitenciar se află sub supraveghere circa 70 de pacienți, dintre care 33 sînt pe insulină, pentru care este necesară alocarea de către DIP a circa 250 mii lei;

-        din cauza lipsei personalului medical în domeniul sănătății publice în cadrul sistemului penitenciar este nevoie de contractat  servicii medicale de la instituțiile abilitate ale Ministerului Sănătății. Este vorba de efectuarea probelor din rezervoarele de apă potabilă sau menajeră la grupul bacteriilor intestinale  etc.

Pentru asigurarea funcționării serviciilor de sănătate și prestarea asistenței medicale condamnaților echivalente sectorului civil, în condiţiile în care programele de finanțare din surse externe sunt la etapa de finalizare, va fi necesară finanțare anuală din bugetul de stat în sumă de 24,672 milioane lei.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 901 din 27.10.2014 a fost aprobat Planul de acțiuni pentru reorganizarea serviciilor medicale din penitenciare pe anii 2015-2016. Prin implementarea acestui document se propune îmbunătățirea managementului serviciilor de sănătate în sistemul penitenciar, îmbunătățirea finanțării serviciilor de sănătate prestate persoanelor deținute în penitenciare, îmbunătățirea calității serviciilor medicale prestate persoanelor deținute în penitenciare, generarea resurselor, asigurarea și consolidarea independenței și eticii profesionale a lucrătorilor medicali din penitenciare.

În scopul achiziționării instalațiilor sanitare, materialelor de construcție necesare pentru efectuarea reparațiilor capitale/curente, consumabilelor pentru instalațiile sanitare, electrice și de canalizare, pentru anul 2015  au fost alocate  4570,3 mii lei. În decursul anului  2015  au fost sistate finanțările lucrărilor de construcție și reconstrucție a spațiilor de detenție. Tot în  2015, a fost elaborată documentația de proiect pentru construcția Casei de arest în municipiul  Bălți și reconstrucția penitenciarelor  nr.17 Rezina, nr. 3 Leova, nr. 10 Goian și nr. 5 Cahul. Din lipsa mijloacelor financiare, lucrările de reconstrucție nu au fost inițiate în penitenciarele nr.17 Rezina și nr.5 Cahul. Din sursele alocate de la bugetul de stat, a fost realizată  reconstrucția Penitenciarului nr. 2 Lipcani  și a Penitenciarului nr. 3 Leova, reparația cantinei Penitenciarului nr.4 Cricova.

PROCURATURA

În anul 2015 s-a redus uşor numărul de sesizări în organele procuraturii în care s-a invocat aplicarea relelor tratamente: cu 30 sesizări mai puţine în comparaţie cu anul 2014, ceea ce constituie cel mai scăzut  nivel din perioada 2009 – 2013.

În opinia  Procuraturii Generale, dinamica numărului de sesizări atestă că politicile elaborate și măsurile întreprinse de stat în ultimii cinci ani, îndreptate spre netolerarea relelor tratamente şi torturii de către persoanele oficiale, au avut un impact pozitiv[4].  Motivele de bază care influenţează numărul acestor adresări sînt aceleași, ca și în anii precedenți:

-      prevenirea şi combaterea torturii şi altor rele tratamente continuă să fie o prioritate pentru Republica Moldova;

-      consolidarea capacităţilor de intervenţie proactivă a subiecţilor antitortură;

-      instituirea în cadrul tuturor procuraturilor teritoriale şi specializate a „telefonului de încredere” pentru recepţionarea informaţiei şi sesizărilor despre comiterea faptelor de tortură, tratament sau pedepse inumane ori degradante;

-      sporirea gradului de respectare de către funcţionari a obligaţiei de a sesiza imediat procurorul competent de îndată ce au fost informaţi despre orice act ce indică rele tratamente;

-      mediatizarea activităţii procurorilor care examinează cazuri de tortură şi sporirea încrederii populaţiei în capacitatea procurorilor de a le apăra drepturile şi interesele lor.

Împrejurările care mai favorizează aplicarea relelor tratamente sînt următoarele:

-      în activitatea desfăşurată poliţiştii continuă să săvîrşească acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor ce le sînt acordate prin lege, neîntemeiat fac uz de forţă şi aplică violenţa, torturează persoanele;

-      menţinerea unor practici care validează recurgerea la forţă excesivă în timpul intervenţiei poliţiei contra cetăţeanului;

-      mentalitatea învechită a unor angajaţi ai organelor de drept, iresponsabilitatea unor conducători care ignoră actele de tortură în activitatea subalternilor; 

-      pregătirea profesională insuficientă a persoanelor care sînt potenţiali subiecţi la aplicarea relelor tratamente.

Pentru combaterea fermă a fenomenului e nevoie de:

-      ridicarea nivelului de informarea victimelor, cunoaşterea mai profundă a drepturilor de către victimele torturii,  încurajarea acestora de a se adresa la procuratură;

-      dotarea inspectoratelor de poliţie şi izolatoarelor de detenţie provizorie, aflate în gestiunea subdiviziunilor MAI, cu aparataj de monitorizare video, în vederea excluderii oricăror forme de tortură, tratament inuman sau degradant la care pot fi expuse persoanele aflate în custodia acestor instituţii ale statului, precum şi excluderii cazurilor de depăşire a atribuţiilor de serviciu din partea poliţiştilor.

În 2015 procurorii au dispus refuzul în pornirea urmăririi penale în 496 cazuri, în comparaţie cu 527 în anul 2014, 540 în anul 2013, 796 în anul 2012, 775 în anul 2011, 671 în anul 2010 şi  837 în anul 2009.

În rezultatul examinării sesizărilor, s-a dispus pornirea urmăririi penale în 113 cazuri. În 2014 – 118 dosare, în 2013 – 157 cauze penale, 2012 – în 140 cauze penale, în 2011 – în 108 cauze penale, în 2010 – au fost pornite 126, iar în anul 2009 – 159 dosare.

În anul 2015, în baza art.166/1 din Codul penal[5],  instanţele de fond au pronunţat 18 sentințe în privința a 31 de persoane, inclusiv opt sentințe de condamnare în privința a nouă polițiști, dintre care un polițist a fost condamnat cu pedeapsa  închisorii cu executare;  trei polițiști au  fost condamnaţi la închisoare, cu aplicarea art.90 din Codul penal şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de probă;  alți cinci polițiști au fost condamnați la pedeapsă cu amenda. În privința la şapte polițiști condamnați a fost aplicată pedeapsa complementară privarea de dreptul de a activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. A fost pronunțată o sentinţă  de încetare a procesului penal în privinţa a unui inculpat – polițist (potrivit art.391 din Codul de procedură penală) și trei sentințe de achitare a cinci polițiști.

În același timp, au fost pronunțate trei sentințe de condamnare a şase persoane care activează în alte domenii (un profesor, un pădurar, colaboratori ai instituțiilor penitenciare), trei persoane dintre acestea au fost condamnate la închisoare, cu aplicarea art.90 din Codul penal şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de probă; trei persoane au fost condamnate cu aplicarea amenzilor. În privința celor şase persoane condamnate a fost aplicată pedeapsa complementară privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Au fost pronunțate trei sentințe de achitare în privința a zece persoane, inclusiv două sentințe în privința a nouă colaboratori ai instituțiilor penitenciare.

Situația privind examinarea cauzelor în instanțele de judecată:

Problemele sistemului instituțiilor privative de libertate, reflectate în dinamică: anii 2008 -2015

• Îngrădirea accesului Ombudsmanului și membrilor Consiliul Consultativ în locurile de detenție

Această problemă a fost specifică la începutul activității Mecanismului național de prevenire a torturii și reflectată în Raportul privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2009. Avocatul parlamentar şi membrii Consiliului consultativ aveau acces cu întîrziere în locurile de detenţie din cadrul comisariatelor de poliţie vizitate, precum şi acces cu întîrziere la materialele, informaţiile şi documentele necesare exercitării mandatului. În prezent, nu mai există asemenea probleme.

• Suprapopularea spațiilor de detenție

După ce a fost revizuită legislația penală, autoritățile dispun de posibilităţi pentru a soluționa această problemă.  Dacă în perioada  2005-2009 numărul deţinuţilor din penitenciare s-a redus considerabil, începînd cu anul 2010 numărul condamnaţilor este în continuă creștere. O soluție ar fi adoptarea de către Parlament a unei legi privind amnistierea unor categorii de condamnați.

• Maltratarea la primele ore ale reținerii

Această problemă a existat la etapa în care  izolatoarele de detenție provizorie ale organelor de poliție erau suprapopulate de persoane reținute și arestate. Ultimii trei ani asemenea situație nu a fost înregistrată.

• Iluminarea insuficientă a spaţiilor de detenţie

Această problemă a fost soluționată în majoritatea instituțiilor de detenție ale poliției odată cu reparațiile demarate în anul 2010, cînd, la recomandarea Ombudsmanului, Guvernul a alocat două milioane de lei pentru repararea izolatoarelor de detenție din sediile inspectoratelor teritoriale de poliție. În același timp această problemă rămîne a fi nerezolvată în penitenciare. O schimbare radicală la acest capitol va putea fi resimțită doar după construcția unor noi penitenciare ce vor corespunde standardelor minime de detenție.

• Lipsa condiţiilor minime necesare pentru acordarea asistenţei medicale în instituţiile subordonate poliţiei

În urma recomandărilor înaintate de Ombudsman s-au completat majoritatea posturilor vacante de lucrători medicali în sectoarele de poliție. Totuși sînt necesare investiții în vederea dotării cu echipament și medicamente a cabinetelor medicale din izolatoarele poliției.

• Neasigurarea în măsura cuvenită a persoanelor deţinute în penitenciare şi în organele de poliţie cu saltele, perne, lenjerie curată, haine de sezon. Pînă în prezent, persoanele plasate în penitenciare sînt asigurate de către rude cu obiectele menţionate.
• Neasigurarea persoanelor deţinute în IDP-uri cu hrană de 3 ori pe zi

În majoritatea inspectoratelor de poliție este asigurată hrana doar la prînz, fiind necesară finanțarea pentru alimentarea de trei ori pe zi.

Condiţii inadecvate de lucru ale angajaţilor instituţiilor în care sînt deţinute persoane private sau limitate în libertate: în ultimii ani s-a atestat o tendință pozitivă în ceea ce privește crearea condițiilor adecvate de lucru pentru colaboratorii instituțiilor de detenție în sensul  asigurării securității și sănătății lor. Astfel, dacă în anii precedenți s-au atestat cazuri de îmbolnăvire cu tuberculoză a colaboratorilor din sistemul penitenciar, atunci în ultimii 2 ani astfel de cazuri nu au fost înregistrate.

Sinteza recomandărilor  Avocatului Poporului pentru îmbunătățirea condițiilor în instituțiile de detenție

            Inspectoratul de poliție Soroca (vizita din 19 mai 2015)

-      Asigurarea  iluminării artificiale corespunzătoare în celulele Izolatorului de detenție provizorie a Inspectoratului de poliție Soroca, prin montarea becurilor de intensitate sporită;

-      Asigurarea separării totale a veceurilor de restul celulei, în vederea protejării intimităţii deţinuţilor;

-      Asigurarea menținerii curățeniei în celule, în curtea de plimbări şi încăperea de duș;

-      Asigurarea alimentării deţinuţilor în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 609 din 29.05.2006, privind normele minime de alimentare zilnică şi obiectele de toaletă şi menaj ale deţinuţilor;

-      Neadmiterea aflării în izolatorul de detenție provizorie a persoanelor reținute pe durată ce depășește 72 de ore și asigurarea transferării persoanelor arestate  în penitenciare.

            Penitenciarul nr. 6 Soroca (vizita din 19 mai 2015)

-      Asigurarea  suprafeței de minimum 4 m² pentru o persoană  în sectorul nr. 8 din Penitenciar;

-      Repararea încăperilor de locuit din sectorul 8 și  asigurarea condițiilor igienico-sanitare, reieșind din specificul deținuților de aici – persoane cu dizabilități și persoane cu vîrstă înaintată;

-      Repararea veceurilor din sectorul nr. 8 și crearea condițiilor necesare pentru asigurarea intimității deținuților;

-       Instalarea în sectorul nr. 8 a unor bare de sprijin în încăperi, holuri,  veceu și sălii cu lavoare, ce ar permite facilitarea deplasării persoanelor cu dizabilități.

      Penitenciarul nr. 15 Cricova (vizita din 10 iunie 2015)

-      Repararea spațiilor de detenție;

-      Sistarea activității celulelor în care nu este asigurat  iluminatul natural.

            Penitenciarul nr. 13 (vizita din 05.08.2015)

-        Asigurarea suprafeței de minim 4 m²  pentru o persoană;

-        Asigurarea permanentă a blocurilor locative cuenergie electrică în timpul zilei, dat fiindfaptul  pătrunderii insuficiente a luminii naturale;

-        Asigurarea aerisirii  celulelor;

-        Izolarea  toaletei și repararea țevii de evacuare a apelor reziduale în celula nr. 135;

-          Întreprinderea măsurilor organizatorice pentru interzicerea fumatului în celule.

              Penitenciarul nr. 15 Cricova (vizită din 06 august 2015)

-          Repararea capitală a celulei nr. 28, inclusiv  vopsirea tavanului, pereților.

-          Montarea becurilor cu intensitate mai mare în celula nr. 28 pentru asigurarea iluminării adecvate a spațiului de detenție.

-          Deratizarea blocului de detenție nr. 1.

              Penitenciarul nr. 10 Goian (vizită din 02 septembrie 2015)

-       Stabilirea unor relații constructive între personalul penitenciarului și deținuți;

-       Explicarea în rîndul deținuților a competențelor administrației penitenciarului, a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, Procuraturii, Oficiului Avocatului Poporului;

-           Eficientizarea asistenței psihologului;

-          Implicarea deținuților în activități motivaționale;

Penitenciarul nr. 11 Bălți (vizită din 13 octombrie 2015)

-          Sistarea activităţii celulelor din izolatorul disciplinar .

Penitenciarul nr. 7 Rusca (vizită din 15 octombrie 2015)

-          Includerea în orele de pregătire profesională a colaboratorilor penitenciarului a tematicii asigurării egalității și neadmiterii discriminării pe orice criteriu;

-          Asigurarea studierii prevederilor normative privind comportamentul deontologic al lucrătorilor sistemului penitenciar.

Penitenciarul nr. 13 Chișinău (vizită din 21 octombrie 2015)

-          Asigurarea condițiilor de detenție pentru deținuții plasați în celula 08;

-          Asigurarea pentru fiecare deținut a unui spațiu locativ conform normei legale – 4 m² ;

-          Asigurarea permanentă a tuturor blocurilor locative cu energie electrică în timpul zilei, ținînd cont de specificul spațiilor locative și faptului amplasării celulelor în demisol;

-          Evaluarea inventarului existent și asigurarea imediată a tuturor deţinuților aflați în custodia penitenciarului nr. 13 cu saltele, perne şi cuverturi curate;

-          Asigurarea izolării toaletei în celula 08.

Penitenciarul nr. 13 Chișinău (vizită din 03 decembrie 2015)

-          Sistarea activității penitenciarului;

-          Întreprinderea măsurilor prioritare în vederea construirii noului penitenciar;

-          Asigurarea pentru fiecare deținut a unui spațiu locativ conform normei legale – 4 m² ;

-          Încetarea utilizării izolatorului disciplinar pentru plasarea deținuților și sistarea activității acestuia, deoarece nu au fost remediate neajunsurile constatate în cadrul vizitelor anterioare;

-           Asigurarea permanentă a tuturor blocurilor locative cu energie electrică în timpul zilei, ținînd cont de specificul spațiilor locative și de faptul amplasării celulelor în demisol, implicit  pătrunderii insuficiente a luminii naturale;

-          Evaluarea inventarului existent în spațiile locative și asigurarea imediată a tuturor deţinuților aflați în custodia penitenciarului nr. 13 cu paturi, saltele, perne şi cuverturi curate;

-          Asigurarea condiţiilor necesare pentru menținerea igienei deţinuţilor și dotarea spălătoriei centralizate a penitenciarului cu mai multe mașini de spălat ce ar permite spălarea lenjeriei și hainelor de către toți deținuții, întreprinderea măsurilor organizatorice pentru amenajarea spațiilor adecvate pentru uscarea hainelor;

-           Întreprinderea  măsurilor pentru construcția unui sistem de ventilare a celulelor;

-           Evaluarea situației în celulele în care rețelele inginerești sînt deteriorate și efectuarea lucrărilor de reparație în celulele  unde este necesar;

-          Înlăturarea igrasiei de pe pereți;

-          Instalarea lavoarelor în cele 60 de celule unde acestea încă nu sunt instalate;

-          Asigurarea izolării toaletelor în toate celulele;

-          Dotarea celulelor, unde este posibil, cu mobilier necesar (scaune, mese, noptiere);

-          Întreprinderea  măsurilor organizatorice pentru interzicerea fumatului în celule;

-          Menținerea curăţeniei în boxele pentru plimbări.