Pe data de 21 noiembrie curent, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, avocatul parlamentar Tudor Lazăr a organizat o reuniune de lucru la tema: „Respectarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor naţionale prin prisma Convenţiei-cadru”.
Întrunirea s-a desfăşurat în sala de şedinţe a Consiliului raional Rîşcani, în parteneriat cu administraţia unităţii teritorial-administrative respective.
La reuniune au participat preşedinţi, vicepreşedinţi de raioane, reprezentanţi ai instituţiilor publice raionale responsabili pentru domeniul respectarea drepturilor minorităţilor, ai societăţii civile din 14 raioane din nordul ţării. De asemenea, la reuniune a fost prezentă vicepremierul Tatiana Potîng, reprezentanţi ai Oficiului Naţiunilor Unite în Moldova şi Biroului Relaţii Interetnice.
În deschiderea evenimentului, avocatul parlamentar Tudor Lazăr a menţionat că CpDOM şi-a propus examinarea în teritoriu, mai aproape de factorii decizionali locali, a situaţiei în domeniul respectării drepturilor minorităţilor etnice, într-un cadru care să predispună la o discuţie mai deschisă şi eficientă la subiectul abordat. În acest scop, au fost planificate reuniuni la tema enunţată pe trei zone ale ţării: nord, centru şi sud. Raionul Rîşcani a fost selectat pentru organizarea reuniunii în zona de nord avînd în vedere atît experienţa pozitivă în domeniu de care dispune unitatea administrativ-teritorială, cît şi relaţiile bune de colaborare existente între autorităţile Rîşcani şi Instituţia naţională de protecţie şi promovare a drepturilor omului.
Ombudsmanul a salutat prezenţa viceprim-ministrului Tatiana Potîng la reuniunea organizată de CpDOM, ceea ce denotă atenţia acordată de autorităţile ţării problematicii respectării drepturilor minorităţilor.
Viceprim-ministru Tatiana Potîng în comunicarea prezentată a relevat că zona de nord a Moldovei constituie un model de coabitare, nediscriminatorie şi echitabilă, a reprezentanţilor etniei majoritare şi a celor minoritare. Demnitarul a subliniat că respectarea drepturilor minorităţilor etnice urmează a fi examinată, în special, sub aspectele incluziunii sociale, egalităţii de şanse şi al dreptului la menţinerea şi dezvoltarea identităţii şi tradiţiilor culturale ale minorităţilor naţionale. Din aceste puncte de vedere, mai sensibilă este problema incluziunii lingvistice a reprezentanţilor minorităţilor etnice, aspect din care derivă şi posibilitatea accederii acestor categorii de persoane la funcţii de conducere în organele de administrare publică: cunoaşterea limbii de stat sporeşte şansele de a fi promovat în funcţii de administrare publică.
Referindu-se la acţiunile întreprinse de stat de menţinere şi dezvoltare a identităţii culturale a minorităţilor etnice, Tatiana Potînd a evidenţia atitudinea foarte grijulie a autorităţilor moldoveneşti faţă de reprezentanţii etniilor conlocuitoare. Republica Moldova este unicul stat din zona Balcanilor care are un Birou al Relaţiilor Interetnice, instituţie menită să susţină minorităţile naţionale în eforturile de păstrare şi dezvoltare a tradiţiilor culturale, integrare socială plenară a acestei categorii de persoane. Demnitarul a evidenţiat de asemenea că autorităţile moldoveneşti au creat condiţii pentru studierea de către minorităţile naţionale a limbii materne, acest moment fiind luat în calcul şi în cadrul procesului de reformare a sistemului educaţional. Tatiana Potînd a remarcat în context exemplul pozitiv al Liceului teoretic din Nimoreni, Rîşcani cu predare în limba ucraineană, unde îşi fac studiile copii de etnie ucraineană din mai multe localităţi din zonă. Totodată, oficialul a subliniat că în cadrul instituţiei de învăţămînt elevii studiază o parte din disciplinele şcolare în limba de stat. Mulţi dintre ei după absolvire îşi continue studii în instituţiile de învăţămînt din ţară cu predare în limba română. Cele spuse de viceprim-ministru au fost confirmate ulterior de către directorul liceului nominalizat, Maria Macovei, care a oferit detalii privitor la proiectul-pilot realizat în instituţia de învăţămînt pe care o conduce.
Preşedintele raionului Rîşcani Ion Parea a accentuat că unul dintre obiectivele strategiei de dezvoltare a unităţii administrativ-teritoriale îi constituie promovarea culturii şi tradiţiilor minorităţilor etnice, crearea de condiţii optime pentru incluziunea socială a acestora. Vorbitorul a relevat că în raionul Rîşcani există 10 instituţii de învăţămînt cu predare în limba rusă, 20 – în limba română, 20 mixte şi 1 – în limba ucraineană, anual sunt organizate diverse activităţi cultural-artistice de promovare a culturii şi tradiţiilor minorităţilor etnice. Ion Parea a afirmat că în unitatea teritorial-administrativ teritorială pe care o conduce există o atitudine generală tolerantă, de respect reciproc între etniile conlocuitoare.
Vicepreşedintele raionului Sîngerei, Vitalie Trabarcea, a menţionat că în unitatea administrativ-teritorială există sate populate de lipoveni, polonezi, romi, autorităţile acordîndu-le suportul de care au nevoie. Autorităţile monitorizează în special situaţia persoanelor de etnie romă, intervenind pentru rezolvarea problemelor şcolarizării şi a documentării copiilor romi.
Potrivit liderului comunităţii rome, Iacob Preida, cu aceleaşi probleme se confruntă şi romii din raionul Rîşcani. Totodată, Preida a semnalat despre unele cazuri de atitudine discriminatorie a persoanelor de etnie romă în localuri publice.
Problema antrenării copiilor romi în procesul educaţional şi a documentării acestora există şi în raionul Soroca, a informat participanţii la şedinţă vicepreşedintele unităţii administrativ-teritoriale menţionate Vladimir Nicuţa. Demnitarul a relevat că în prezent situaţia la acest capitol este una relativ favorabilă faţă de anul 2007, cînd în raion erau peste 400 de copii romi fără acte de identitate. În unele cazuri procesul de documentare a durat ani de zile pînă cînd se obţineau dovezile necesare pentru perfectarea actelor. În prezent se lucrează pentru documentarea a 18 persoane de etnie romă. Vladimir Nicuţă a mai estimat rezultatele bune obţinute în combaterea fenomenului abandonului şcolar printre copii romi, fapt confirmat şi de viceprim-ministrul Tatiana Potîng.
Atît vorbitorul cît şi alţi participanţi s-au referit la rolul mediatorilor comunitari în soluţionarea problemelor cu care se confruntă persoanele de etnie romă. Totodată, s-a atras atenţia asupra oportunităţii modificării unor condiţii stabilite la desemnarea mediatorilor comunitari.
Primarul satului Danu, raionul Glodeni a semnalat existenţa unor probleme legate de repartizarea mijloacelor financiare pentru asigurarea funcţionării normale a şcolii şi grădiniţei din localitatea dată. Atît avocatul parlamentar, cît şi viceprim-ministrul Tatiana Potînd au dat asigurări că vor interveni în limita atribuţiilor de care dispun pentru elucidarea cazului.
Alţi participanţi la reuniune au prezentat situaţia la capitolul respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în raioanele şi localităţi concrete din nordul ţării, apreciind starea generală drept una favorabilă. Vorbitorii au menţionat utilitatea discuţiilor purtate, exprimîndu-şi interesul pentru stabilirea unor colaborări mai strînse cu Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova.
În aceeaşi zi şeful Serviciului programe instructive, relaţii cu publicul al CpDOM, Natalia Vişanu, a transmis o donaţie de carte şi materiale editate de Instituţia naţională de protecţie a drepturilor omului Bibliotecii raionale Rîşcani.
