Pe 10 decembrie, de Ziua Internaţională pentru Drepturile Omului, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova a desfăşurat o reuniune de lucru la tema:“Implementarea Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pe  anii 2011-2014.  Rolul şi aportul autorităţilor publice locale: probleme şi căi de îmbunătăţire a situaţiei în domeniu”.

Evenimentul a întrunit 65 de participanţi: reprezentanți ai autorităților publice locale (președinte/vicepreședinte al raionului, coordonatori în domeniul drepturilor omului), membrii Comisiei pentru implementarea planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014, parteneri externi ai CpDOM.

În cadrul reuniunii a fost evidenţiate  dificultățile cu care se confruntă autoritățile publice locale în implementarea PNADO; lansate sugestii privind eventualele soluții pentru asigurarea realizării acțiunilor din PNADO; examinate modalitățile de cooperare între CpDOM şi autorităţile publice locale.

Provocările în implementarea PNADO de autorităţile publice locale a constituit subiectul discuţiei din cadrul primei sesiuni a reuniunii, moderate de către directorul CpDOM, avocatul parlamentar, Anatolie Munteanu, şi directorul Congresului Autorităţilor Locale, Viorel Furdui.

Directorul CpDOM s-a referit la semnificaţia reuniunii, în a cărei cadru în atmosferă de lucru va fi consemnată aniversarea de 65 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Directorul Congresului Autorităţilor Publice Locale a salutat desfăşurarea întrunirii în cauză în asemenea format şi în vederea unui schimb de opinii la tema implementării de APL a Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului. În opinia lui Viorel Furdui, această experienţă este una inedită pentru Moldova, iar dialogul propus va fi foarte util pentru eficientizarea procesului de realizare a PNADO.

Consultantul principal al avocatului parlamentar, Olga Vacarciuc, a prezentat informaţii privind situaţia la capitolul realizarea autorităţilor publice locale a acţiunilor prevăzute în PNADO pe anii 2011- 2014, în baza datelor colectate din teritoriu.

Potrivit acestora, s-a constatat că în multe raioane nu există coordonatori pentru  realizarea măsurilor din PNADO.

Din răspunsurile oferite se poate deduce că la nivel local nu este întotdeauna simțită inițiativa/implicarea activă în realizarea acțiunilor din plan. Pe lîngă aceasta se resimte lipsa sau insuficiența resurselor financiare, lipsa unei pregătiri speciale în domeniul drepturilor omului.

La obiectivul ”promovarea dreptului la informare și asigurarea transparenței în procesul decizional”, Olga Vacarciuc a evidenţiat că pe mai multe pagini web ale APL nu sunt actualizate anumite informații, cum ar fi, spre exemplu, numele președintelui raionului, adresele electronice ale subdiviziunilor sau funcționarilor publici din cadrul APL de nivelul II.   

Totodată, consultantul principal al avocatului parlamentar  a remarcat faptul că în  marea majoritate a cazurilor la nivel local se organizează diferite activități de promovare a drepturilor omului, campanii de informare pe diferite segmente, inclusiv în rîndul minorilor. Se utilizează diferite modalități și procedee de comunicare, cum ar fi mass-media locală, paginile web ale autorităților și instituțiilor din teritoriu, se identifică resurse financiare pentru elaborarea pliantelor și broșurilor.

În unele raioane s-a reușit realizarea unor acțiuni din PNADO cu atragerea resurselor financiare prin intermediul diferitor proiecte.

Olga Vacarciuc a mai anunţat disponibilitatea Centrul  pentru Drepturile Omului de a desemna cîțiva angajați pentru a oferi sprijin informațional în domeniul drepturilor omului persoanelor responsabile de implementarea PNADO la nivel local. De asemenea, acestora le-ar putea fi oferită asistență, în limitele atribuțiilor CpDOM, și prin intermediul reprezentanțelor Centrului pentru Drepturile Omului cu sediile în Bălți, Cahul, Comrat și Varnița. S-ar putea organiza în parteneriat diferite activități ce țin de promovarea drepturilor omului, de sensibilizare a opiniei publice și de informarea cetățenilor.

În luările de cuvînt, participanţii la reuniune au punctat atît realizările obţinute, cîr şi unele lacune din activitatea în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor omului la nivel local. Astfel, vicepreşedintele raionului Rîşcani, Galina Zamurdac, a menţionat că  în această unitatea teritorial administrativă a fost elaborat un plan de acţiuni de realizarea a PNADO, printre pilonii de bază fiind sporirea calităţii alimentelor, profilaxia consumului abuziv de alcool şi tutunului, promovarea drepturilor minorităţilor naţionale.

Vicepreşedintele raionului Căuşeni, Ştefan Grigoriev şi reprezentantul Consiliului raional Ştefan Vodă la capitolul probleme au semnalat numărul mare de comisii pentru care APL trebuie să raporteze, ceea ce este foarte dificil de realizat eficient. Ştefan Grigoriev a mai declarat că ar fi binevenită instituirea unei funcţii de coordonator pentru implementarea PNADO la nivel local. Deşi, prin Hotărîrea sa nr.3 din 2007, Guvernul recomandă crearea funcţiei de coordonator în domeniul drepturilor omului, există probleme în aceea ce priveşte asigurarea suportului financiar.

În altă ordine de idei, s-a menţionat pasivitatea societăţii civile în teritoriu, care ar putea contribui la activităţile de promovare a drepturilor omului.

Vicepreşedintele raionului Glodeni, Tudor Lupaşcu, a vorbit despre deficienţele apărute la nivel local în activităţile de asistenţă socială, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, din cauza limitării de Ministerul Finanţelor a numărului de funcţii în direcţiile de asistenţă socială. De asemenea s-a menţionat volumul mare de lucru care-i revine unui mediator comunitar – 150 de romi.

Şeful serviciului relaţii cu publicul din cadrul Consiliului raional Soroca, Stela Zabrian, a relevat că PNADO este multidimensional, implementarea acestuia necesitînd lucru eficient în echipă. În acest sens nu este suficientă doar instituirea funcţiei de coordonator în domeniul drepturilor omului, ci şi susţinerea eforturilor acestuia de către întreaga echipă. Reprezentantul Consiliului raional Soroca a mai vorbit despre activitatea desfăşurată de susţinere şi promovare a drepturilor populaţiei rome. Stela Zabrian a estimat că autorităţile publice locale au întreprins măsuri pentru şcolarizarea, documentarea persoanelor de etnie romă, a fost instituită funcţia de moderator comunitar.

În acest context, consilierul pentru drepturile omului din cadrul Oficiului ONU în Moldova, Claud Cahn, a menţionat că ţara noastră, în ultimii ani, a înregistrat progrese în domeniul promovării drepturilor romilor, a fost adoptat un cadru legal în sfera dată. Vorbitorul a mai remarcat faptul că instituirea funcţiilor de mediatori comunitari este o experienţă pozitivă care trebuie suplimentată de alte măsuri de incluziune socială a populaţiei rome.

Cooperarea autorităţilor publice centrale şi locale în implementarea PNADO a constituit tema celei de-a doua sesiuni a întrunirii, prezidate de către viceministrul Justiţiei Vladimir Grosu, care este şi vicepreşedintele Comisiei naţionale  de implementare a PNADO pe anii 2011-2014.

Vladimir Grosu a propus pentru discuţii un proiect de Ghid metodologic privind desfăşurarea procesului de monitorizare a gradului de implementare a Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014 în cadrul autorităţilor publice locale. Proiectul de ghid a fost elaborat de Ministerul Justiţiei şi prevede noţiuni privind conceptul monitorizării, principii şi abordări de lucru, organizarea procesului de monitorizare şi raportare autorităţilor. Despre necesitatea adoptării acestui Ghid a vorbit şi Secretarul Comisiei naţionale pentru implementarea PNADO pe anii 2011-2014, Rodica Croitoru. Ea a menţionat că doar 10 consilii raionale din 35 de la care s-a solicitat informaţii privind gradul de implementare a PNADO pentru anul 2012 au prezentat răspunsuri. Iar colectarea în termen de informaţii calitative ar permite o analizare mai amplă a situaţiei existente, prin evaluarea nevoilor, a rezultatelor obţinute, a eficienţei acţiunilor întreprinse, evaluării gradului de impact, a realizării obiectivelor şi scopurilor propuse, a beneficiilor şi schimbărilor produse drept rezultat al implementării PNADO.

După un vast schimb de opinii pe marginea proiectului de ghid, dar şi sintetizînd discuţiile în ansamblu din cadrul reuniunii, directorul CpDOM, Anatolie Munteanu a evidenţiat cîteva idei:

-         E necesar ca APL să dispună de o unitate separată şi stabilă în domeniul drepturilor omului, care să aibă o acoperire financiară, iar persoană care va activa  să fie instruită corespunzător;

-         Se impune stabilirea unui dialog permanent şi eficient intersectorial între APL şi APC, un rol aparte revenindu-i Ministerului Finanţelor, care să contribuie la finanţarea realizării acţiunilor din plan la niovel local în baza indicatorilor de progres;

-         Se impune crearea unui mecanism de autoevaluare a APL;

-         Se impune implicarea mai activă a sectorului asociativ în activităţile de implementare a PNADO.

La finalul întrunirii, a avut loc festivitatea semnării unui acord de colaborare între CpDOM şi Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii . De asemenea, directorul CpDOM, Anatolie Munteanu a înmînat premiile ombudsmanului, ediţia- 2013 preşedintelui raionului Rîşcani, Ion Parea, şi Organizaţiei Amnesty International Moldova.

Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor  omului pe anii 2011-2014 a fost adoptat de Parlament pe 12.05.2011, (HP nr.90),  fiind conceput ca un instrument naţional chemat să materializeze politica statului privind consolidarea protecţiei drepturilor omului.

În PNADO sunt 87 de obiective, 282 acţiuni, autoritățile administrației publice locale sunt responsabile pentru realizarea a 44 de acțiuni, dintre care 41 - împreună cu autoritățile administrației publice centrale și 3 acțiuni  sunt puse în responsabilitatea nemijlocită a APL.

Centrul pentru Drepturile Omului, în calitate de Instituția Națională de Protecție a Drepturilor Omului și-a propus să stabilească contacte directe cu administrația publică locală pentru a putea contribuie în limita atribuțiilor  prevăzute de Legea cu privire la avocații parlamentari,  la eficientizarea activității în teritoriu pe segmentul  asigurării și promovării drepturilor omului.