Pe data de 21 noiembrie curent, în sala de şedinţe a Consiliului raional Cahul, CpDOM, avocatul parlamentar Tudor Lazăr a desfăşurat cea de-a doua reuniune la tema respectării drepturilor minorităţilor naţionale, prin prisma Convenţiei-cadru, care a întrunit factori de decizie din cadrul consiliilor raionale, primari ai unor localităţi preponderent locuite de minorităţi naţionale, reprezentanţi ai unor ONG-uri din zona de sud a ţării.
Vicepreşedintele raionului Cahul Vladimir Calmîc a salutat, în calitate de gazdă a reuniunii, participanţii la întrunire, menţionînd importanţa subiectului propus pentru discuţie. Totodată, avocatul parlamentar Tudor Lazăr şi-a exprimat convingerea că schimbul de idei din cadrul întîlnirii va contribui la identificarea problemelor existente în raioanele de sud privind respectarea minorităţilor naţionale şi a unor eventuale soluţii pentru acestea.
Participanţii la reuniune au evidenţiat mai multe deficienţe la compartimentul respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, care se impun a fi eliminate pentru integrarea socială plenară a reprezentanţilor etniilor conlocuitoare din sudul ţării, menţinerea şi dezvoltarea identităţii lor naţionale şi culturale.
Una dintre problemele-cheie semnalate a fost cea a necunoaşterii bune a limbii de stat de către reprezentanţii minorităţilor naţionale pentru incluziunea lor socială plenară în societate. Preşedinţii raioanelor Taraclia şi Comrat, respectiv, Alexandru Garanovschi şi Ivan Sarî, s-au referit la necesitatea elaborării unui program de studiere aprofundate a limbii de stat de către alolingvi, menţionînd faptul că resursele alocate în acest scop sunt derizorii. S-a vorbit despre calitatea inadecvată a predării limbii de stat în instituţiile de învăţămînt, inclusiv problema asigurării cu profesori, mai ales în cazul unor sate mai îndepărtate de centrele raionale. Primarul satului Lopăţica, raionul Cahul, Ana Stoiceva a exemplificat prin situaţia din localitatea dată: doar 5-10 la sută dintre absolvenţii instituţiei de învăţămînt din localitate cu predare în limba bulgară cunosc satisfăcător limba de stat.
Preşedinţii raioanelor Comrat, Taraclia, vicepreşedintele raionului Cantemir Anatolie Echim, dar şi reprezentanţii societăţii civile au mai abordat problema optimizării instituţiilor de învăţămînt în contextul reformelor demarate de Ministerul Educaţiei. Vorbitorii au opinat că deciziile privind închiderea unor şcoli cu predare în limbile minorităţilor etnice trebuie să fie foarte chibzuite şi că în aceste cazuri nu trebuie să prevaleze raţiunile economice, ci interesele alolingvilor.
În altă ordine de idei, Alexandru Garanovschi a anunţat că autorităţile raionale Taraclia consideră imperios necesară atribuirea acestei unităţi teritoriale a statutului de autoritate naţional-culturală, pentru dezvoltarea comunităţii bulgarilor care locuiesc compact în această zonă. Demnitarul s-a referit la eforturile depuse pentru asigurarea studierii de către etnicii bulgarii din raion a limbii materne, a culturii, istoriei şi tradiţiilor, menţionînd susţinerea acordată în acest sens de Ambasada Bulgariei în ţara noastră. În acelaşi timp, Alexandru Garanovschi e de părere că de asemenea posibilităţi nu dispun bulgarii care locuiesc în alte localităţi din sudul Moldovei.
Preşedintele raionului Comrat a relevat că deşi Turcia sprijină editarea manualelor în limba găgăuză, instituţiile de învăţămînt, bibliotecile publice din UTAG se mai confruntă cu un deficit de carte în limba găgăuză.
Atît preşedinţii de raioane, cît şi reprezentanţii Comunităţii ruse, Comunităţii bulgarilor „Gheorghe Benkovski” din Cahul s-au referit la existenţa unor dificultăţi pentru absolvenţii şcolilor cu predare în limba rusă care doresc să-şi continue studiile la instituţiile de învăţămînt superior din ţară, în sensul posibilităţilor reduse pentru alolingvi de a depune actele la unele facultăţi cu predare în limba rusă. Din această cauză, dar şi a perspectivelor reduse pentru această categorie de persoane de a se încadra ulterior în cîmpul muncii, mulţi dintre ei preferă să meargă la studii în străinătate, de unde revin foarte puţini.
În opinia reprezentanţilor comunităţilor ruse, în ultimii ani, se atestă tendinţa de reorganizare sau lichidare a unor instituţii de învăţămînt cu predare în limba rusă, acestea devenind cu instruire în limba de stat.
Prezent la reuniune, specialistul principal din cadrul Biroului Relaţiilor Interetnice, Alexei Ababii, a anunţat asistenţa că la începutul lunii februarie a anului 2014 Republica Moldova va prezenta cel de-al patrulea raport în ceea ce priveşte carta europeană a limbilor regionale şi minoritare. Reprezentantul BRI a invitat participanţii la întîlnire să-şi prezinte punctul de vedere la această temă.
Totodată, consultantul din cadrul Oficiului ONU în Moldova, Anna Lungu, a subliniat că, potrivit normelor şi standardelor naţionale, autorităţile statului trebuie să identifice posibilităţi pentru motivarea alolingvilor de a studia limba de stat, fără a aplica metodele cu caracter de impunere. Convenţia-cadru prevede integrarea socială a minorităţilor şi nu asimilarea alor, a mai relevat Anna Lungu. Potrivit vorbitoarei, legislaţia ţării noastre cu privire la minorităţile naţionale este bună dar există carenţe în implementarea acesteia.
Totalizînd discuţiile, avocatul parlamentar Tudor Lazăr a apreciat drept eficient schimbul de opinii din cadrul întrunirii. Ombudsmanul a apreciat faptul participării active a factorilor decizionali din raioanelor de sud la reuniunea organizată de CpDOM şi interesul manifestat pentru îmbunătăţirea stării de lucruri în sfera respectării drepturilor minorităţilor naţionale. Tudor Lazăr a afirmat că informaţia prezentată va fi sintetizată pentru elaborarea ulterioară de recomandări ale avocatului parlamentar în vederea ameliorării situaţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi crearea unui climat optim pentru dezvoltarea identităţii lor culturale, integrarea plenară în societate.
