În anul  2016 au avut loc alegerile președintelui Republicii Moldova. Deși observatorii naționali au constatat că în procesul votării și de numărare a voturilor la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 nu au fost comise încălcări ale legislației care să influențeze rezultatele votării în măsura în care acestea să fie declarate nule, totuși, au fost  raportate incidente/deficiențe în acest proces. Cele mai multe incidente s-au referit la: prezența materialelor de publicitate, afișelor, panourilor electorale din raza secției de votare (100 metri de la localul secției) și prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta sau în perimetrul de 50 de metri ai secției de votare, precum și transportarea organizată a alegătorilor[1].

De asemenea, conform constatărilor  Misiunii de Observare a Alegerilor,[2] 36% dintre secțiile monitorizate în ziua alegerilor nu erau accesibile pentru persoanele cu necesități locomotorii speciale (lipsa rampei/pantei de acces, amplasarea la etajul 2 al secției de votare etc). Alte 33% dintre secțiile de votare nu au fost asigurate cu echipament corespunzător pentru persoane cu dizabilități de vedere (lipsea cel puțin unul din următoarele elemente: iluminare suficientă, lupă, un buletin de vot cu corp de literă mare etc.).

Referindu-se la abaterile atestate de către observatorii naţionali şi internaţionali în turul doi de scrutin prezidenţial, Avocatul Poporului a accentuat că nu este suficient ca procesul electoral stricto senso să conţină reguli adecvate patrimoniului electoral european: trebuie să fie garantată credibilitatea procesului electoral. Mai mult decît atît, alegătorul are dreptul la o evaluare corectă a rezultatelor scrutinului, iar statul este obligat să penalizeze orice fraudă electorală.[3]

Totodată, pe unii cetățeni i-a nemulțumit modul în care a fost  organizat procesul de vot la unele secții de votare din străinătate.  Peste hotare reprezentanți ai diasporei moldovenești nu și-au putut exercita dreptul la vot din  lipsa buletinelor de vot.

Avocatul Poporului a menționat în luarea de atitudine în problema dată[4]  că cele cinci principii fundamentale, care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret şi direct. Sufragiul universal înseamnă că fiecare persoană are dreptul de a alege şi de a fi ales. Obligaţia statului este de a eficientiza permanent procedura de vot astfel încît să asigure exercitarea fără impedimente a acestui drept fundamental. Alegătorii trebuie să beneficieze în permanenţă de posibilitatea de a vota la o secţie de votare[5]. 

Avînd în vedere informația difuzată în mass-media și concluziile observatorilor naţionali şi internaţionali cu privire la imposibilitatea realizării efective a dreptului la vot de către mai mulți cetățeni aflați peste hotarele țării,  Avocatul Poporului a opinat că autorităţile au eșuat în realizarea obligațiilor pozitive de a asigura exercitarea în mod efectiv de către moldovenii din diasporă a dreptului la vot. Statul trebuie să prevadă mecanisme eficiente pentru realizarea plenară a acestui drept. Avocatul Poporului a încurajat autorităţile să examineze posibilitatea modificării şi completării legislaţiei electorale pentru introducerea procedurii de vot prin corespondenţă sau a votului electronic.

În atenția Avocatului Poporului în 2016 s-a aflat și problema realizării dreptului la vot a persoanelor lipsite de capacitatea juridică. În acest sens, Avocatul Poporului a recomandat modificarea Codului electoral în scopul acordării dreptului la vot persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu[6].

Avocatul Poporului a menţionat că, deşi Republica Moldova a ratificat acum şase ani Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități și și-a asumat angajamentul de a implementa prevederile acestui tratat important pentru toate persoanele cu dizabilități, nu putem  vorbi despre o evoluție semnificativă în asigurarea respectării drepturilor persoanelor cu deficiențe psihosociale/mintale.  

În cazul în care au fost declarate incapabile, persoanele cu dizabilităţi mintale sunt lipsite de dreptul la vot.  Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități  accentuează că în vederea realizării depline a recunoașterii egale a capacității juridice în toate aspectele vieții este important să se recunoască capacitatea juridică a persoanelor cu dizabilități în viața publică și politică. Capacitatea persoanei care ia decizia nu poate fi utilizată pentru a justifica orice excludere a persoanelor cu dizabilități de la exercitarea drepturilor politice, inclusiv dreptul la vot.

Recomandări:

• Comisia Electorală Centrală să asigure implementarea recomandărilor privind accesibilizarea secțiilor de votare pentru persoanele cu necesității locomotorii și dotarea cu echipament corespunzător pentru persoane cu dizabilități de vedere.

• Să fie întreprinse măsurile de rigoare în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor, ajustarea cadrului normativ, pentru asigurarea realizării efective a dreptului la vot de către toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv  cei aflați peste hotarele Republicii Moldova.