Protecţia socială reprezintă un ansamblu de mijloace de ordin economic, social, politic şi juridic întreprinse de stat pentru asigurarea procesului de formare şi dezvoltare a personalităţii umane, menite să neutralizeze factorii negativi care influenţează asupra personalităţii şi să creeze condiţii prielnice pentru afirmarea individului.

Datele studiului ”Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova”, realizat în anul 2016 la comanda Oficiului Avocatului Poporului, relevă că dreptul la protecție socială este sistematic încălcat din cauza nivelului redus al pensiilor, ajutoarelor sociale, salariilor și indemnizațiilor. Conform rezultatelor studiului, dreptul la protecție socială a populației, evaluat prin prisma veniturilor monetare, este în mică sau foarte mică măsură asigurat, opinie exprimată  de 80% și 90% dintre respondenți. Însă cel mai prost este estimat nivelul pe care îl asigură mărimea pensiilor, care a înregistrat circa 90% dintre răspunsuri, urmate de mărimea ajutorului social cu 88%.

Conform opiniei populației,  persoanele cu dizabilități fizice sau psiho-sociale sunt insuficient protejate, ponderea celor care sunt de această părere fiind de circa 72,7% dintre respondenți.

În general, respectarea drepturilor omului în instituțiile de stat pentru persoanele social-vulnerabile (internate, aziluri pentru persoane în etate, centre de triere etc.) se consideră că este asigurată în mică măsură. Circa 55% dintre respondenți au notat cu 1-4 (10 fiind maxim) răspunsul la această întrebare, iar o pondere de 20% dintre respondenți sunt de părerea că respectarea drepturilor omului în acest context este neasigurată în general.

O confirmare a celor constatate în studiul menționat o constituie numărul mare de cereri în probleme legate de domeniul protecției sociale înregistrate la  Oficiul Avocatului Poporului, dar și de adresări în cadrul audienței persoanelor. În anul 2016 cererile la acest capitol (133) s-au plasat, ca și în anii precedenți, pe locul trei în topul adresărilor la instituție. Mai mult, se atestă o creștere a ratei adresărilor la acest capitol, comparativ cu anii precedenți, problemele abordate fiind practic aceleași. Concluzia care se impune este că autoritățile nu au găsit soluții pentru a asigura un nivel de trai decent fiecărei persoane, așa cum prevede Constituția în articolul 47. Oamenii sunt nemulțumiţi în continuare de nivelul scăzut al veniturilor, al prestațiilor sociale, care nu acoperă nici minimul de existență; de sistemul de pensionare; de modalitatea de acordare a ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului și a altor prestații sociale. Populaţia nu este suficient de bine informată cu privire la facilitățile acordate păturilor social-vulnerabile, serviciile sociale existente, iar autoritățile publice locale, inclusiv asistenților sociali nu sunt suficient implicaţi în soluționarea problemelor familiilor cu risc sporit de vulnerabilitate etc.

Asigurarea unui trai decent pentru orice persoană, implicit pentru cele din grupurile social-vulnerabile rămîne a fi în continuare o provocare pentru autoritățile publice pe fundalul creşterii prețurilor și tarifelor la mărfurile de consum și servicii de primă necesitate, ceea ce și mai mult agravează situația populației. În acest sens, se impun eforturi consolidate ale autorităților pentru identificarea în scurt timp a mecanismelor eficiente de susținere a populației  în vederea depășirii situației de criză, dar și de revizuire a cadrului normativ și mecanismelor de ajustare a cuantumului salariului minim, al pensiei minime, prestațiilor sociale la  minimul de existență.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică,  în luna decembrie 2016 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni din decembrie 2015 pînă în decembrie 2016) a constituit 2,4%, inclusiv la: produse alimentare – 2,8%, mărfuri nealimentare – 3,2% şi servicii prestate populaţiei – 0,5%.

Evoluţia preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii în perioada anilor 2014-2016

sursa : Biroul Național de Statistică

       Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în trimestrul III al anului 2016 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2080,5 lei, iar cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au fost în medie 2200,1 lei pe o persoană.  Totodată, potrivit aceleași surse, minimul de existență mediu lunar pe o persoană a constituit 1813,7 lei.

Datele oficiale relevă faptul că mărimea medie a pensiei lunare stabilite (1278,8 lei) acoperă doar 83,9% din valoarea medie a minimului de existență  pentru pensionari, stabilit în I semestru 2016 (1523,6 lei). Deși datele indică o creștere a acestei rate în ultimii ani (78%-în anul 2014; 81%-în anul 2015 și 83,9% -în anul 2016), oricum pensia medie nu atinge cel puțin minimul de existență stabilit pentru pensionari.

       De asemenea, datele statistice oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale atestă faptul că mărimea pensiei pentru 78,8% dintre beneficiarii de pensii  este sub minimul de existență stabilit pentru pensionari.     

       Reamintim în context recomandarea Comitetului ONU pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale pentru autorităţile din țara noastră de a asigura creşterea mărimii pensiilor  astfel, încît acestea să permită un standard de viaţă adecvat, iar ca prim pas acestea să fie aduse la nivelul minimului de existenţă.

        Avocatul Poporului mai atrage atenţia asupra faptului că și salariul minim pe ţară în mărime de 1000 lei lunar, stabilit cu începere de la 1 octombrie 2014, nu acoperă minimul de existență  fixat  pentru o persoană în vîrstă aptă de muncă în valoarea medie de 1926 lei. Rata de acoperire în acest caz constituie circa 52%.

      În Raportul ”Evaluarea sărăciei în Republica Moldova 2016”, experţi ai  Băncii Mondiale menționează că ”există îngrijorări privind sustenabilitatea realizărilor anterioare, odată ce persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută duc lipsă de capitalul necesar pentru a avansa. Creșterea lentă a sectorului agricol și accesul limitat la piețe, locurile de muncă neagricole și servicii moderne înseamnă că persoanele din mediul rural sunt persistent mai sărace. Gradul de acoperire cu încălzire, alimentare cu apă centralizată și canalizare este limitat în rîndul populației din mediul rural (și în rîndul persoanelor sărace și al celor mai sărace 40 la sută din populație).”

       În document se mai spune că menţinerea progreselor în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată se confruntă cu riscuri enorme din cauza presiunilor fiscale pe termen lung și a volatilității sporite în economie. Determinată de scăderea fertilității și accelerarea emigrării tinerilor, populația Moldovei este în scădere și îmbătrânire rapidă. Combinată cu o participare scăzută a forței de muncă, baza de contribuții a sistemului de pensii se va contracta, subminînd durabilitatea sistemului și reducînd acoperirea cu pensii a pensionarilor. Deși pensiile nu au fost generoase și, de multe ori, insuficiente pentru a preveni ca mai multe persoane în etate să devină sărace – rata sărăciei în rîndul persoanelor în etate este mai mare decît media populației, astfel încît contracția lor potențială poate periclita securitatea economică a persoanelor în etate.

         În anul 2016, prin Legea nr. 290 din 16.12.2016 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, au fost introduse modificări în Legea privind sistemul public de pensii, nr. 156 din 14.10.1998.  Proiectul Legii nr. 290 nu a fost transmis Oficiului Avocatului Poporului pentru a fi examinată prin prisma standardelor în domeniul drepturilor omului.

Totodată, Confederația Națională a Sindicatelor din Republica Moldova s-a adresat Avocatului Poporului cu o solicitare în care sunt invocate un șir de probleme ce țin de acest domeniu.

În acest context, Oficiul Avocatului Poporului va investiga subiectele invocate și se va expune asupra corespunderii acestora prin prisma drepturilor omului.

Referitor la asistența socială, și în anul 2016 au fost înregistrate plîngeri cu privire la neacordarea serviciului ”Asistență personală” persoanelor care ar trebui să beneficieze de acest serviciu, conform legislației în vigoare.  Avocatul Poporului  a considerat inadmisibilă tergiversarea de către structurile de asistență socială și protecție a familiei a procesului de admitere în acest serviciu (circa 2 ani)  a unei persoane  cu deficiențe de văz singuratice (absolut nevăzătoare). Or, scopul acestui serviciu constă în favorizarea independenței și integrării persoanelor cu dizabilități în societate, precum și prevenirea marginalizării și excluziunii sociale a acestora.  Investigarea cazului concret a scos in evidență și un alt aspect problematic. S-a constatat că nu se ține o evidență a persoanelor cu dizabilități, cu date dezagregate după categorii, tipuri de dizabilitate etc., astfel încît să fie realizată efectiv adoptarea și dezvoltarea strategiei locale, a programelor de asistență socială pentru susținerea persoanelor și familiilor defavorizate.  

În acest proces este foarte importantă monitorizarea și coordonarea activității personalului din sistemul de asistență socială în comun cu structura teritorială de asistență socială, ceea ce se realizează în mod defectuos. Conlucrarea asistenților sociali cu structura teritorială de asistență socială se rezumă la expedierea anchetei sociale a persoanei, fără a se urmări ce decizie a fost luată pe caz, pentru  a interveni, după necesitate, cu  alte măsuri temporare/servicii sociale în funcție de situațiile de risc sporit.   

      Și în anul de referință cetățenii și-au manifestat nemulțumirea faţă de modalitatea de acordare a ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului. În procesul investigării unor cazuri s-a constatat că frecvent solicitanții nu sunt informați despre decizia luată cu privire la acordarea sau neacordarea ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului, motivele care au stat la baza respectivei decizii, precum și modalitatea de contestare a acesteia.   

       În contextul celor menționate, Avocatul Poporului îndeamnă autoritățile competente să depună toată diligența pentru a monitoriza domeniul respectiv şi a identifica soluţii eficiente în fiecare caz aparte.  

       Avocatul Poporului apreciază completarea Codului muncii cu art. 124¹, care stabilește dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice şi dreptul la o îndemnizaţie paternală achitată din fondul de asigurare socială. Concediul paternal oferă posibilitatea părinților de a acorda îngrijirea necesară copilului nou-născut, fapt ce constituie un beneficiu de care trebuie să profite copilul. În același timp este deosebit de important ca autoritățile să asigure aplicarea în termen  a prevederilor legale. Or, adoptarea cu întîrziere considerabilă a mecanismului de implementare a provocat nemulțumiri în rîndul beneficiarilor. Avocatul Poporului a fost sesizat de unii tați,  care, deși au beneficiat de concediu paternal, odată cu intrarea în vigoare a prevederilor legii, nu au putut beneficia și de indemnizația stabilită. Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale a fost adoptat doar în luna noiembrie (peste circa 6 luni de la intrarea în vigoare a legii).