A A A

AVOCATUL COPILULUI

Avocatul Copilului

Prezentarea publică a studiului „Respectarea drepturilor copilului la nume și cetățenie”.

La 19 decembrie 2017, cu suportul UNICEF, Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului Maia Bănărescu a prezentat public studiul „Respectarea drepturilor copilului la nume și cetățenie”.

Studiul prezintă legislația națională și internațională cu referire la dreptul copilului la nume și cetățenie, date statistice despre numărul copiilor a căror drept la nume și cetățenie este încălcat, rolul instituțiilor în asigurarea respectării drepturilor copilului, situația copiilor din stânga Nistrului în ceea ce privește dreptul lor la nume și cetățenie și politicile statului vederea asigurării dreptului la nume și cetățenie.

Potrivit datelor statistice din Registrul de stat al populației, la data de 01 iulie 2017,  numărul persoanelor minore cu loc de trai în Republica Moldova a fost de 348 549, dintre care 18 787 copii au domiciliul în stînga Nistrului și mun. Bender. Numărul copiilor cu vîrsta de pînă la 1 an era de 37 443.

Din numărul total al copiilor, în 2017, la evidența autorităților publice se aflau 169 copii fără identitate, cu 176 copii mai puțin comparativ cu anul 2013 . Alți 37 copii nu dispuneau de certificate de naștere fie că a fost pierdut, deteriorat, furat, etc. Din numărul copiilor ”fără identitate” aflați în vizorul autorităților în anul curent, 78%  cresc în familiile biologice, avînd unul sau ambii părinți și doar 16% se află în servicii de plasament (tutela/curatela, APP, CTF, etc.)

Din numărul copiilor nedocumentați, 20 provin din familii de romi, iar 41  de copii nu sunt incluși în procesul educațional contrar normelor Codului Educației.

Potrivit autorităților, motivele neînregistrării copilului născut în Registrul actelor de stare civilă, în majoritatea cazurilor se datorează lipsei actelor de identitate ale părinților sau iresponsabilității acestora.

În situațiile cînd părinții tergiversează înregistrarea nașterii copilului, autorității tutelare îi revine atribuția de a responsabiliza părinții și a-i ghida în procedura de documentare.

În perioada anilor 2014 – 6 luni 2017, autoritatea tutelară s-a adresat organelor de stare civilă, pentru înregistrarea tardivă a nașterii a 142 copii, în 71 cazuri s-a reușit documentarea copiilor, alte 67 cazuri se află în proces de examinare. Tot în perioada respectivă, autoritatea tutelară a depus în instanța de judecată 17 cereri de chemare în judecată pentru constatarea nașterii copiilor, în 8 cazuri s-a reușit documentarea, alte 9 cazuri se află în examinare.

Potrivit studiului,  la capitolul asigurării copiilor a drepturilor la nume și cetățenie au fost înregistrate progrese. Numărul copiilor fără identitate s-a redus cu circa 50%, potrivit informației acumulate și sistematizate. Se constată o creștere a ratei anuale de înregistrare și documentare a nou-născuților romi, care în anul 2015 a atins 90% și o creștere a numărului de persoane de etnie romă cu acte de stare civilă cu 15% anual.

Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului apreciază eforturile autorităților naționale de a asigura dreptul la identitate pentru fiecare persoană de pe teritoriul Republicii Moldova, îmbunătățind cadrul legislativ și normativ, elaborînd mecanisme intersectoriale. Cu toate acestea, asigurarea respectării dreptului la nume și cetățenie a copiilor, trebuie să se afle și în continuare pe agenda de lucru a factorilor de decizie atît pe termen mediu cît și pe termen lung.

Ombudsmanul opinează că o atenție sporită trebuie să fie acordată persoanelor din stînga Nistrului, întrucât situația cu referire la documentarea și înregistrarea nașterii este complexă pornind de la simpla idee că actele emise de autoritățile autoproclamatei republici nistrene nu sînt recunoscute și nu au putere juridică. De asemenea, autoritățile naționale nu dispun de pîrghii pentru a monitoriza situația copiilor născuți pe teritoriul Republicii Moldova ai căror părinți sînt domiciliați în regiunea din stînga Nistrului.

Datorită prevederii legale potrivit căreia declararea nașterii copilului și înregistrarea acestuia poate avea loc în instituția medicală, la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială s-a produs nașterea sau își au domiciliul părinții, autoritățile constituționale nu dispun de date oficiale despre numărul copiilor nou-născuți a căror naștere a fost sau nu declarată entităților de stare civilă din stînga Nistrului.

Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului amintește că neasigurarea dreptului la nume și cetățenie a copilului duce la încălcarea altor drepturi. În primul rând copiilor le este îngrădit dreptul la învățătură, or, copiii fără identitate nu pot obține Certificatul de absolvire a ciclului gimnazial, care se eliberează doar în baza unui act ce confirmă identitatea absolventului (certificat de naștere sau buletin de identitate). De asemenea, copiii orfani și cei aflați sub tutelă/curatelă precum și cei din familiile defavorizate nu pot beneficia de ajutoare materiale/sociale și indemnizații acordate de stat, întrucât mijloacele financiare se acordă în temeiul actului ce confirmă identitatea copilului orfan sau a copilului aflat sub tutelă/curatelă. În cazul familiilor defavorizate, în lipsa actului de identitate a membrilor familiei suma ajutorului social va fi stabilită diferit de necesitățile reale ale familiei.

În lipsa actului de identitate copil devine mult mai expus la exploatarea prin muncă. Persoana fizică dobîndește capacitatea de muncă la împlinirea vîrstei de 16 ani. Totodată, persoana poate încheia un contract individual de muncă și la împlinirea vîrstei de 15 ani, dacă, în consecință, nu îi vor fi periclitate sănătatea, dezvoltarea, instruirea și dezvoltarea profesională. Pentru evitarea exploatării copiilor prin muncă cît și pentru respectarea prevederilor legale potrivit cărora se interzice munca nedeclarată, angajarea copilului în cîmpul muncii urmează a fi realizată în baza unui act de identitate.

Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului subliniază că, în lipsa actului ce confirmă identitatea, copilului îi este îngrădit dreptul la libera circulație (la intrarea și ieșirea din țară). De asemenea, accesul la serviciile de asistență și protecție a copilului este condiționat de asigurarea dreptului la nume și cetățenie.

Reieșind din problemele cu care se confruntă părinții, reprezentanții legali ai copiilor și/sau reprezentanții autorităților tutelare în procesul de documentare al copiilor, pentru îmbunătățirea situației se propun următoarele recomandări:

  • Recomandări de îmbunătățire a cadrului legislativ:

1) Legea nr. 100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă:

-  la art. 22 alin. (5) ce prevede că termenul de declarare a nașterii se face în cel mult 3 luni din ziua nașterii copilului,  sintagma de ”în termen de cel mult 3 luni” va fi înlocuită cu ”în termen de cel mult 30 de zile” ;

- la art. 21 alin. (1) va avea următoarea redacție ”Înregistrarea nașterii copilului se face la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială s-a produs nașterea copilului.”;

- la art. 13 ce se referă la recunoașterea și confirmarea faptelor de stare civilă se va modifica și completa, astfel ca autoritățile competente din Republica Moldova să recunoască faptele de stare civilă produse în regiunea din stînga Nistrului;

2) În Codul Contravențional al Republicii Moldova, la art. 339 alin. (1) sancțiunea sub formă de amendă pentru tăinuirea nașterii sau declararea nașterii cu încălcarea condițiilor sau termenilor prevăzute de legislație va fi de la 10 la 15 unități convenționale;

3) Legea privind finanțele publice nr. 397 din 16 octombrie 2003 urmează a fi revizuită în vederea distribuirii mijloacelor financiare pentru salarizarea specialistului în protecția drepturilor copilului din cadrul primăriilor a căror atribuții sînt prevăzute în Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți;

4) Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, urmează a fi revizuită astfel încît informația despre grupa sangvină va fi exclusă din buletinele de identitate și  pașapoarte.

  • Recomandări de îmbunătățire a cadrului normativ și a procedurilor interne:

1)       revizuirea mecanismului de evidență al nașterilor neînregistrate prin intermediul IDNP-urilor copilului pentru a evita dublarea, avînd în vedere că în prezent avizul privind eliberarea certificatului medical constatator al nașterii nu poate fi radiat de la control;

2)   reglementarea procedurii de evidența automatizată în domeniul eliberării actelor de stare civilă;

3)   intensificarea cooperării intersectoriale pentru identificarea și documentarea copiilor a căror drept la nume și cetățenie este încălcat;

4)   asigurarea unui mecanism viabil pentru monitorizarea situației copiilor din stînga Nistrului și documentarea acestora cu acte de identitate din sistemul național.

  • Recomandări de ordin general:

1)   instituirea/eficientizarea mecanismelor responsabile de evidența populației la nivel local;

2)   intensificarea eforturilor pentru a monitorizarea și ținerea în evidență viitoarele mame, în special a celor din familii vulnerabile și/sau needucogene, supravegherea postnatală a copilului;

3)   asigurarea școlarizării copiilor fără acte de identitate;