Maia Bănărescu: ,,În Moldova există probleme serioase la capitolul protecția copilului de exploatarea prin muncă. Copiii sunt supuși muncilor grele, periculoase și de durată. Ei sunt antrenați în muncile agricole, din gospodăriile casnice, din industria de construcții, frecvent  devin victime ale traficului de ființe umane, atrași în rețele de prestări servicii sexuale și pornografie infantilă,  în alte activități ilegale precum cerşetoria, traficul de droguri. Prevenirea fenomenului de exploatare a copiilor prin muncă va fi unul dintre domeniile prioritare din activitatea Avocatului Poporului pentru protecția drepturilor copilului în anul 2018”. Acestea și alte declarații au fost făcute în cadrul conferinței de presă susținută de către Avocatul Copilului pe 10 august curent.

Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului, Maia Bănărescu,  a precizat că prin exploatarea prin muncă a copilului se subînțelege:

- activităţi economice contra unor plăţi, achitate în bani, produse şi mărfuri sau în contul unor datorii ale adulţilor; 

- munci prestate de copii sub vârsta minimă de angajare (16 ani sau 15 ani – cu permisiunea părinţilor sau a tutorelui);

- condiţii de muncă periculoase;

- durata excesivă a zilei/săptămânii de lucru, care depăşeşte numărul maximal de ore de muncă, admis de lege (24 de ore pe săptămână pentru salariaţii în vârstă de la 15 la 16 ani şi 35 de ore pentru cei cu vârsta de la 16 la 18 ani); 

- folosirea copiilor pentru activităţi ilegale (cerşetorie, trafic de droguri, prostituţie/ pornografie infantilă etc.);

- limitarea accesului la studii din cauza implicării în munci.

În anul 2017, Ombudsmanul a efectuat mai multe vizite de documentare în teritoriu și a stabilit că în Republica Moldova copiii frecvent sunt antrenați în munci agricole, ceea ce presupune utilizarea unui echipament periculos, a pesticidelor, ridicarea unor greutăți mari, și poate afecta dezvoltarea fizică a copilului. Copiii sunt utilizați în industria de construcții, efectuează lucrări la înălțimi mari și ridică greutăți peste măsura posibilităților lor, fără respectarea normelor de protecţie şi de securitate a muncii.

Sunt frecvente cazurile de folosire a copiilor la cerșit și în calitate de ,,vânzători” pentru produsele comercializate de părinți. Copiii din țară muncesc în gospodării în contul datoriilor părinților sau contra unor sume de bani sau bunuri: produse alimentare, haine, alcool etc. pentru a-și ajuta familia. Astfel, copiii devin servitori sau dădacă pentru alți copii; deseori sunt impuşi să îndeplinească sarcini obositoare şi, uneori, înjositoare. În asemenea cazuri copiii lucrează multe ore în şir.

Avocatul Copilului constată cu regret că implicarea copiilor în munci în cadrul propriei gospodării, în condiţii de izolare socială: dereticarea în casă şi în curte, îngrijirea fraţilor şi surorilor mai mici, gătitul bucatelor, spălatul, lucrul în grădină, îngrijirea şi hrănirea animalelor domestice, curăţarea grajdului pentru vite şi a coteţului păsărilor, tăiatul lemnelor, căratul apei etc., se consideră o normalitate în gospodăriile rurale, mai ales în timpul vacanțelor. Acestor activități se adaugă mulsul vacilor, ciobănitul, lucrul la stână sau în fermele de păsări, munca în câmp.  Mai grav este că părinții nu conștientizează pericolul la care își expun copiii, iar copiii, dependenți de părinți, nu pot să riposteze și să se eschiveze de la sarcinile care le sunt impuse. De asemenea, autoritatea tutelară locală nu vine în ajutorul acestor copii și nu sesizează organele de resort în astfel de cazuri.

Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului a subliniat că statul este obligat să se asigure ca nici un copil să nu fie implicat în munci care nu sunt oportune vârstei și dezvoltării acestuia, indiferent dacă acestea sunt de natură familială sau comercială. Totodată  societatea trebuie să înțeleagă că până la vârsta de 15 ani nu putem vorbi de munca copiilor ci doar de activități în gospodărie care pot să dezvolte deprinderile de viață ale copilului și care, obligatoriu, trebuie să fie în corespundere cu vârsta și dezvoltarea copilului.

Ombudsmanul consideră că statul trebuie să elaboreze un program care să cuprindă activităţi destinate părinților pentru a li se explica în ce condiții pot fi implicați copii în munci şi cum pot să dezvolte abilităţile acestora de a se integra pe piaţa muncii şi în activităţi de muncă generatoare de venit.

 Factorii de decizie urmează să-și schimbe atitudinea faţă de implicarea copiilor în munci şi să dezvolte programe locale de angajare în câmpul muncii a membrilor adulţi ai familiilor în care persistă fenomenul muncii copilului. Se mai impune schimbarea atitudinii membrilor comunităţii faţă de implicarea copiilor în muncă; responsabilizarea mediului de afaceri care trebuie să apere activ interesele copiilor și prin modelul lor să devină un exemplu de încadrare corectă a unui copil în câmpul muncii; activităţi de modificare a atitudinii minorilor faţă de şcoală şi față de implicarea lor în cele mai grave forme de muncă. Nu în ultimul rând, copiilor victime ale exploatării prin muncă trebuie să le fie asigurată reabilitarea corespunzătoare.

Prevenirea fenomenului exploatării copiilor prin muncă va fi domeniul prioritar al Avocatului Poporului pentru protecția drepturilor copilului pentru anul 2018.