Directorul CpDOM Anatolie Munteanu: Încurajez toți actorii politici și cu funcții de decizie să contribuie plenar la statuarea pluralismului politic veritabil în Republica Moldova. Perioada electorală trebuie privită ca un spațiu al confruntărilor de idei și doctrine, spațiu care trebuie să fie deschis pentru concurenții electorali, ale căror platforme nu neapărat sînt comode majorității.
Recent Comisia Electorală Centrală a prezentat lista partidelor și organizațiilor social-politice care, la situația din 15 septembrie 2014, au dreptul de a participa la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie.
Potrivit ministrului Justiției Oleg Efrim, lista a fost întocmită în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, astfel încît formațiunile care nu au fost înregistrate pînă la 15 septembrie nu vor putea participa la alegeri. În privința unui partid politic care a solicitat înregistrare la Ministerul Justiției, lista membrilor formațiunii a fost preluată de poliție în vederea verificării bănuielilor rezonabile de falsificare a circa 1/3 din semnături.
În legătură cu multiplele solicitări de informații referitor la această listă, Inspectoratul General de Poliție a comunicat că aproximativ 1533 de semnături din cele 5200 sînt false. În baza acestor fapte, poliția a pornit o cauză penală pe articolul 361 din Codul penal ”Confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false”.
Instituția Ombudsmanului a reiterat cu diferite ocazii că partidele politice reprezintă o modalitate esențială de punere în valoare a libertății de asociere, necesară bunei funcționări a democrației, şi că orice măsură luată împotriva lor de autoritățile statului afectează atît exercițiul libertății de asociere, cît și nivelul de dezvoltare a democrației în stat.
Totodată, una dintre caracteristicile esențiale ale unei societăți democratice constă în organizarea alegerilor prin vot universal, direct și secret, pentru desemnarea reprezentanților cetățenilor în corpurile legiuitoare ale statului. Aceasta este o axiomă, fapt pentru care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statelor care au ratificat Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și protocoalele la aceasta le revine obligația pozitivă de a organiza la intervale rezonabile de timp alegeri libere, care să se desfăşoare prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Această obligație presupune luarea tuturor măsurilor pentru desfășurarea unor alegeri democratice.
Exprimarea voinței poporului este de neconceput fără asigurarea participării unei pluralități de partide, care să reprezinte diferite opinii ale cetățenilor statului. Prin relatarea acestor opinii, nu doar în cadrul instituțiilor politice, dar și cu ajutorul mass-media, la toate nivelurile vieții sociale, partidele politice au o contribuție de neînlocuit la dezbaterile politice, care constituie esența conceptului de societate democratică.
Avînd în vedere rolul esențial al partidelor politice în societatea contemporană și contribuția acestora la dezbaterile politice, este de o deosebită importanță ca toate deciziile adoptate de autoritățile statului ce vizează realizarea dreptului cetățenilor de a se asocia liber în partide și alte organizații social-politice, mai ales în perioada electorală, să derive dintr-un raționament caracteristic unei veritabile societăți democratice, întemeiat pe articolul 41 din Constituție și standardele art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Excepțiile prevăzute în art. 11 în ceea ce privește partidele politice, urmează a fi interpretate în mod strict și doar niște motive convingătoare și incontestabile ar putea justifica restricții asupra libertății de asociere.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat în hotărîrile sale că, în virtutea prevederilor paragrafului 2 din art.11 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 8, 9 și 10 din Convenție, unica necesitate capabilă a justifica o imixtiune în oricare dintre drepturile consacrate în aceste articole este acea care poate pretinde că derivă dintr-o ”societate democratică”. Curtea a acordat o importanță specială pluralismului, toleranței și viziunilor largi, statuînd că, deși uneori interesele individuale trebuie subordonate celor ale unui grup, democrația nu înseamnă pur și simplu că opiniile majorității trebuie întotdeauna să prevaleze: trebuie să fie găsit un echilibru, care să asigure un tratament echitabil și adecvat al minorităților și să evite orice abuz al unei poziții dominante.
În acest context încurajez toți actorii politici și cu funcții de decizie să contribuie plenar la statuarea pluralismului politic veritabil în Republica Moldova.
Perioada electorală trebuie privită ca un spațiu al confruntărilor de idei și doctrine, spațiu care trebuie să fie deschis pentru concurenții electorali, platformele cărora nu neapărat sînt comode majorității.