Tribuna Forumului minorităţilor naţionale din Republica Moldova, ale cărui lucrări s-au desfășurat la Chișinău pe 18 septembrie, a oferit ombudsmanului posibilitatea să reitereze importanţa promovării drepturilor minorităţilor naţionale, a respectării drepturilor acestei categorii de cetăţeni ai ţării noastre în deplină conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale. Cu acest prilej ombudsmanul Tudor Lazăr a adus la cunoştinţa celor prezenţi că problematica dată se află pe agenda de priorităţi ale Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova.
Programul de activitate a Instituţiei ombudsmanului include în mod constant acţiuni de monitorizare a situaţiei în domeniul dat, acţiuni de promovare a toleranţei şi diversităţii culturale, lingvistice şi interetnice.
Respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în Republica Moldova, egalitatea deplină şi efectivă a acestei categorii de persoane, prin asigurarea condiţiilor adecvate pentru menţinerea identităţii etnice şi culturale, dezvoltarea armonioasă, incluziunea socială au constituit subiectele a trei întruniri organizate în anul trecut de Instituţia ombudsmanului în zonele de nord, centru şi sud a Moldovei, respectiv, în oraşele Rîşcani, Chişinău şi Cahul. Evenimentul a întrunit funcţionari din cadrul Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, Biroului Relaţiilor Interetnice, reprezentanţi ai Oficiului Naţiunilor Unite în Moldova, preşedinţi sau vicepreşedinţi de raioane, primari ai unor localităţi preponderent locuite de minorităţi naţionale, organizaţii non guvernamentale care activează în domeniul dat. Obiectivul reuniunilor a fost evaluarea situaţiei existente la compartimentul respectarea drepturilor minorităţilor şi identificarea problemelor.
Participanţii la cele trei întruniri au constatat că Republica Moldova are un sistem complex de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, un cadru legislativ ce corespunde exigenţelor internaţionale şi o bună tradiţie de conviețuire a diferitor etnii pe teritoriu ţării, dar că mai există unele probleme legate de implementarea acestuia.
La reuniuni s-a menţionat că cea mai sensibilă este problema incluziunii lingvistice a reprezentanţilor minorităţilor etnice, aspect din care derivă şi posibilitatea accederii acestei categorii de persoane la funcţii de conducere în organele de administrare publică: cunoaşterea limbii de stat sporeşte şansele de a fi promovat în funcţii de administrare publică.
Sub aspectul respectării dreptului la educaţie în limba maternă dar şi a asigurării condiţiilor pentru incluziunea socială a minorităţilor sociale s-a discutat chestiuni ce ţin de implementarea şi perfecţionarea programelor de studiu în limbile minorităţilor şi a limbii române, optimizarea şcolilor, lucrul de şcolarizare a copiilor de etnie romă. La întruniri a fost discutată şi tema mediatorilor comunitari. A fost subliniată utilitatea şi necesitatea acestui serviciu, în acelaşi timp fiind discutate mai multe probleme legate de funcţionarea eficientă a mediatorilor: de la nivelul necesar de pregătire pînă la lipsa de motivare pentru angajare în aceste funcţii. A fost abordate problemele legate de angajarea în cîmpul muncii a reprezentanţilor unor minorităţi etnice, de antrenare a copiilor romi în procesul educaţional şi de documentare a acestora.
Pe marginea celor stabilite în cadrul întrunirilor, au fost formulate propuneri şi recomandări autorităţilor responsabile în vederea ameliorării stării de lucruri, care au fost menţionate în raportul CpDOM pentru anul 2013.
Recomandările formulate de CpDOM pentru asigurarea integrării plenare a minorităţilor naţionale în viaţa social-politică a ţării țin de următoarele aspecte: statul urmează să depună eforturi pentru a facilita studierea de către alolingvi a limbii de stat ceea ce va contribui la incluziunea socială deplină a acestora; este în egală măsură important ca statul să creeze minorităţilor naţionale condiţii adecvate de studiere a limbilor materne. În acest scop, considerăm necesar ca autorităţile de resort să asigure pregătirea conform necesităţilor a cadrelor didactice specializate în predarea limbilor minorităţilor etnice; este importantă susţinerea autorităţilor locale, pe al căror teritoriu locuiesc compact minorităţi naţionale, în eforturile de dezvoltare comunitară social-economică şi de combatere a sărăciei; autorităţile sunt chemate să-şi intensifice eforturile pentru asigurarea incluziunii sociale a reprezentanţilor comunităţii rome, prin documentarea, şcolarizarea copiilor romi, eliminarea dificultăţilor care apar la angajarea persoanelor de etnie romă în cîmpul muncii.
Sesiunea desfășurată sub genericul “Dialogul și educația interculturală” a pus în evidență subiectele privind respectarea drepturilor și libertăților omului în țara noastră sub aspectul diversității culturale și să identificăm mijloacele care pot să ne unească. O dezbinare pe criterii culturale și lingvistice nu corespunde principiilor statului de drept, principiu stabilit prin Constituția țării.
Bogăția culturală a țării noastre se regăsește în cultura și în limba fiecărei naționalități ce trăiește pe acest teritoriu, constituind împreună națiunea unică. Misiunea principală pe care o avem este garantarea dezvoltării fiecărei culturi și prevenirea conflictelor. Acest dialog intercultural devine imperativ odată cu vectorul european pe care dorim să-l parcurgem.
Instituţia naţională de protecţie şi promovare şi protecţie a drepturilor omului, ombudsmanii au fost şi vor fi susţinători fermi ai ideii multiculturalismului şi armoniei interetnice - chezăşie a păcii civice şi bunăstării oricărei naţiuni. Doar în ultimii doi ani CpDOM a organizat cîteva campanii de promovare a toleranţei, în care au fost antrenate activ instituţiile de învăţămînt din ţară, Compania publică „Teleradio-Moldova”, alte instituţii media. Vom continua şi pe viitor această activitate. Sperăm că eforturile depuse instituția ombudsmanului pentru asigurarea respectării depline a drepturilor minorităţilor naţionale, conform normelor internaţionale – condiţie indispensabilă pentru integrarea în comunitatea europeană își vor gasi susuținerea în rîndul minorităților naționale. Spaţiul european este cel al drepturilor şi şanselor egale pentru toţi, indiferent de rasă, sex, religie, naţionalitate, al valorilor diversităţii naţionale şi culturale.