Starea actuală a Serviciului Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească indică un risc înalt de încălcare  a drepturilor fundamentale ale omului,  în special a dreptului la acces la servicii medicale calitative și dreptului la respectarea timpului  necesar stării de urgență, precum și a altor drepturi ale pacientului. Constatările aparţin angajaţilor Oficiului Avocatului Poporului şi au fost făcute urmare a realizării studiului „Respectarea drepturilor omului în prestarea serviciilor de asistență medicală urgentă prespitalicească din Republica Moldova”.  

Studiul a fost făcut public pe 6 decembrie curent în cadrul unei mese rotunde cu participarea unor demnitari şi funcţionari din domeniul ocrotirii sănătăţii, unor reprezentanţi ai altor  instituţii de stat, ai reprezentanţilor Serviciului Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (AMUP),  autorităţi publice raionale, experţi independenţi, în total 43 de persoane.

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a declarat în deschiderea evenimentului că lansarea unui spot social spotului şi elaborarea studiului  sunt acţiuni care fac parte din Decada pentru drepturile omului, organizată de Instituţia Ombudsmanului în anul 2016 la tema  promovării dreptului la sănătate şi că monitorizarea respectării dreptului la ocrotirea sănătăţii constituie una din priorităţile din activitatea Oficiului Avocatului Poporului stabilite pentru următorii ani.

Drept temei pentru această decizie au servit constatările Instituţiei Ombudsmanului privind situaţia în sistemul ocrotirii sănătăţii, adresările tot mai frecvente ale petiţionarilor, semnalele din mass-media privind neregulile din domeniul vizat.

Am decis să începem monitorizarea situaţiei din sistemul de sănătate cu funcţionarea  serviciului de urgenţă medicală urgentă prespitalicească deoarece în ultimii ani în atenţia Oficiului Avocatului Poporului s-au aflat mai multe cazuri strigătoare la cer de nerespectare a dreptului la sănătate urmare a neregulilor existente în activitatea serviciului respectiv, a spus Mihail Cotorobai.

Şeful Direcţiei investigare şi monitorizare a Oficiului Avocatului Poporului,  Svetlana  Rusu, a menţionat că studiul a fost elaborat pentru a evalua situația privind gradul de respectare a drepturilor omului în prestarea SAMUP şi a oferi date sigure și recomandări pentru îmbunătățirea activității acestui serviciu.

La elaborarea studiului s-a analizat respectarea a 7 drepturi ale pacientului din cele 14 proclamate în carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor şi anume: dreptul la acces, la respectarea timpului pacienților, la confidențialitate și intimitate, la informare, de a consimți, la depunerea plîngerilor, la respectarea standardelor de calitate.

În studiu funcţionarii Oficiului Avocatului Poporului constată că lipsa ambulanțelor sau utilizarea auto-sanitarelor cu grad înalt de uzură afectează grav calitatea serviciului AMUP acordat persoanelor în situații de urgențe medicale şi, corespunzător, reduce din capacitatea acestuia de a asigura realizare dreptului persoanelor la acces la servicii de sănătate, dreptului la servicii calitative și sigure. Lipsa dotării adecvate a auto-sanitarelor scade șansa de supraviețuire a pacientului în stare gravă de sănătate, cu încălcarea dreptului lui la viață. Pe de altă parte, există circumstanţe care împiedică deplasarea cât mai rapidă a medicilor de la serviciul de urgenţă   la  solicitare și, astfel, afectează dreptul pacientului la respectul timpului: calitatea defectuoasă a drumurilor, în special în perioada rece a anului și timp de ploaie, lipsa numerotației caselor, denumirii străzilor în localitățile rurale, lipsa iluminării străzilor pe timp de noapte.

În serviciul AMUP se constată o insuficiență acută de personal medical. Lipsa unor politici de atragere, menținere și motivație a personalului medical în serviciul AMUP, în special în regiunea rurală, condițiile grele de muncă cu un grad de pericol și salariile nesatisfăcătoare duc la abandonul profesiei de către medici și refuzul tinerilor specialiști de a activa în domeniu. Drept rezultat, din lipsă de personal, este redus grav accesul pacienților la serviciul AMUP cu repercusiunile respective grave asupra vieții și sănătății acestora, atunci când ajung în situații de urgențe medicale.

Starea deplorabilă a edificiilor AMUP, dar și asigurarea insuficientă cu apă potabilă și sanitație în unele PAMUP, încalcă dreptul angajaților serviciului AMUP la condiții decente de muncă precum și dreptul pacienților la asistență medicală de calitate;

S-au constatat carențe în sistemul de triere a pacienților care solicită serviciul de urgență, suprasolicitarea neargumentată a acestui serviciu, ceea ce duce la întârzieri pentru cazuri grave. Este menţionată şi colaborarea insuficientă dintre serviciul AMUP cu asistența medicală primară.

S-a mai stabilit un grad redus de cunoaștere de către populație a spectrului de servicii medicale în general, implicit asistența medicală de urgență,  care sunt acoperite de asigurarea medicală.

Totodată, s-a  constatat că lucrătorii medicali nu au cursuri de formare în domeniul legislației medicale și a drepturilor omului, ceea ce le condiționează un grad redus de cunoștințe în acest domeniu.

Dreptul la acces este limitat de lipsa posibilităților de a achita cheltuielile aferente tratamentului, în caz de necesitate. În acelaşi timp,  pe fundalul percepțiilor generale, nivelul de asociere a personalului medical cu practica corupției este unul moderat, mai mult chiar majoritatea respondenților tind să considere că medicii AMUP nu sunt corupți, peste jumătate dintre respondenți optează pentru acest răspuns.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a vorbit despre respectarea drepturilor copilului la serviciile medicale de urgenţă prespitalicească.

În studiu sunt formulate mai multe recomandări menite să îmbunătăţească situaţia din serviciul AMUP.

Participanţii la masa rotundă au salutat elaborarea Studiului, care vine să sensibilizeze nu doar lucrătorii medicali, dar şi factorii responsabili de elaborarea politicilor în domeniul ocrotirii sănătăţii.

Atât elaborarea studiului cât și desfășurarea evenimentului au loc cu susținerea financiară a proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO) conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, co-finanțat și implementat de către Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.