Lucrările din cadrul celei de-a doua zile a Conferinţei Internaţionale Ştiinţifico-practice „5 ani de la ratificarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Analiza aspectelor juridice şi practice” s-au desfăşurat în 4 ateliere de lucru, avînd ca teme: „Incluziunea socială a copiilor cu dizabilităţi”; „Accesul persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială”; „Situaţia privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi psihosociale”, „Accesul persoanelor cu dizabilităţi la justiţie”. La ateliere au luat parte 94 de persoane.
La atelierul de lucru „Incluziunea socială a copiilor cu dizabilităţi”, moderat de către doctorul în psihologie Virginia Rusnac, au fost discutate chestiuni privind retrospectiva incluziunii educaționale în Republica Moldova, accesului copiilor cu CES la educație, reforma instituțiilor rezidențiale pentru copii cu deficiențe fizice și mentale severe, modelul de educație incluzivă implementat în sistemul educațional din Republica Moldova, bunele practici în incluziunea educațională, incluziunea copiilor cu dizabilități în medii comune de învățare. Aceste subiecte au fost abordate în luările de cuvînt ale Virginiei Rusnac, directorul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică; Viorica Cojocaru, specialist în educația incluzivă la Asociația Obștească ”Copil Comunitate Familie Moldova”; Galinei Bulat, manager de proiect, Asociația ”Lumos Moldova”; a lui Nicu Ciocan, de la Asociația ”Keystone Human Services International Moldova”; Victoria Secu, directorul executiv de la Asociația Obștească ”Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin, Criuleni; Tatiana Seredenco, directorul executiv de la Asociația Obștească ”Azi”, Cahul.
Subiectele de discuţie la Atelierul de lucru “Accesul persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura social” au vizat accesul persoanelor cu dizabilităţi la transportul în comun, informaţii la temă prezentînd şeful adjunct al direcţiei din cadrul Ministerului Transporturilor, Petru Mitiuc. Reprezentanţii Primăriei municipiului Chişinău Vasile Colit şi Alexei Cebanenco au oferit detalii privind accesul persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială. Problema respectării prevederilor legale privind adaptabilitatea edificiilor la necesităţile persoanelor cu nevoi speciale a fost discutată cu participarea şefului Direcției organizare, sistematizare şi analiza a controlului în construcții de la Inspecția de Stat în Construcții, Anatol Barbalat, reprezentantului Direcţiei arhitectura, proiectări, urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Anatolie Spasov. În cadrul aceluiaşi atelier a mai fost prezentat un studiu de caz privind accesibilitatea în oraşul Edineţ, realizat de către reprezentantul Asociaţiei „Motivaţie”, Ludmila Golteanova. Atelierul în cauză a fost moderat de către reprezentanţii Asociaţiei „Motivaţie” Igor Meriacre şi Ion Emilian.
La Atelierul de lucru „Situaţia privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi psiho-sociale”, moderat de către directorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală din Chişinău, sectorul Botanica, Arcadie Astrahan, au fost scoase în evidenţă cele mai frecvente încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități psihosociale în Republica Moldova. Un alt subiect discutat s-a referit la problemele legate de instituționalizarea persoanelor cu dizabilități psiho-sociale, consecinţele lipsirii de capacitate de exercițiu. S-a discutat şi despre particularități ale încălcărilor drepturilor în instituțiile medicale și sociale. La atelierul menţionat au participat ex-ombudsmanul Anatolie Munteanu, directorul IDOM, Vanu Jereghi, reprezentantul Coaliţiei Nediscriminare, Dumitru Rusu, directorii Internatului psihoneurologic din Bălţi, Lilia Melnic, al Internatului psihoneurologic din Bădiceni, Soroca, Ion Gulica, al Casei de copii cu deficienţe mintale din Orhei, Lidia Popa.
21 de participanţi a întrunit Atelierul de lucru la tema „ Accesul la justiţie al persoanelor cu dizabilităţi”, moderat de către doctorul habilitat, profesorul universitar, Alexandru Arseni. La atelier Vitalie Meşter a vorbit despre experienţa de activitate a Centrului de Asistenţă Juridică a persoanelor cu dizabilităţi şi problemele pe care le are de depăşit îneforturile de asigurare a accesului acestei categorii de persoane la justiţie. Procurorul raionului Căuşeni, Ion Oborocean, a vorbit despre rolul şi locul procurorului în asigurarea dreptului la justiţie al persoanelor cu dizabilităţi. Avocatul Alexandru Cebănaş s-a referit la un caz concret de reprezentare a unei persoane cu dizabilităţi mintale în instanţă şi dificultăţile pe care le-a avut de înfruntat pînă a obţinut succes de cauză.Problemele existente în asigurarea respectării drepturilor procesuale ale pacienţilor în spitalele de psihiatrie a constituit subiectul comunicării şefului Serviciului juridic din cadrul Spitalului clinic de psihiatrie, Aurelia Racu.
La etapa totalizării rezultatelor Conferinţei, cei patru moderatori ai atelierelor au menţionat caracterul constructiv al discuţiilor purtate şi interesul viu manifestat de către participanţi faţa de subiectele abordate. Domnii Alexandru Arseni, Igor Meriacre, Arcadie Astrahan şi Virginia Rusnac au făcut publice mai multe recomandări care se propun a fi incluse în rezoluţia finală a conferinţei. Avocatul Poporului Mihail Cotorobai a dat asigurări că aceste propuneri vor fi sintetizate şi incluse în documentul final al reuniunii internaţionale, care va fi transmis ulterior autorităţilor de resort.
Tot pe 10 iulie, oaspeţii străini la Conferinţă au vizitat Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din Chişinău, Botanica. Reprezentanţii instituţiilor ombudsmanilor din Lituania, Ucraina şi România au fost informaţi despre serviciile prestate beneficiarilor în cadrul Centrului comunitar, particularităţile acestuia, experienţa de activitate. Participanţii străini la reuniune au manifestat interes în special pentru metodele aplicate în cadrul Centrului, orientate pe recuperarea şi resocializarea pacienţilor şi nu pe tratamentul medicamentos. Arcadie Astrahan, directorul Centrului a menţionat în context că modelul urmat în activitatea desfăşurată este cel al sistemului din ţările scandinave, în particular Suedia, ţară cu un randament scăzut al spitalizării persoanelor cu boli psihice.
2015 07 10
