Șeful Serviciului programe instructive, relaţii cu publicul, Natalia Vişanu, a participat la Evenimentul special destinat instituţiilor naţionale de protecţie a drepturilor omului care a avut loc la Bruxelles, pe 3-4 iunie curent, în cadrul Zilelor Europene ale Dezvoltării.

Forumul principal al Europei privind dezvoltarea și cooperarea la nivel mondial, Zilele Europene ale Dezvoltării (ZED 15), aflat la cea de-a noua ediţie,  a reunit 5 000 de participanți din peste 140 de tari, reprezentând 1 200 de organizaţii din domeniul dezvoltării, drepturile omului şi ajutor umanitar. Forumul a avut drept scop identificarea de soluții practice la unele dintre cele mai urgente probleme ale omenirii.

Zilele Europene ale Dezvoltării a  constituit evenimentul emblematic al Anului European pentru Dezvoltare, al cărui motto — „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru” — se reflectă în temele principale ale forumului de la Bruxelles. De Zilele Europene ale Dezvoltării Uniunea Europeană a dorit să-si promoveze propria viziune pentru viitorul omenirii în următorii 15 ani.

În deschiderea evenimentului şi la sesiunile din cadrul ZED 2015, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker; preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz; cel de-al 69 preşedinte al Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Sam Kutesa; Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe; prim-ministrul Letoniei, Laimdota Straujuma, au menţionat ocazia unică oferită de acest forum pentru a face schimb de opinii cu privire la viitorul dezvoltării globale. S-a menţionat că Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului  au ghidat politica mondială de dezvoltare timp de 15 ani, cu rezultate importante. De exemplu, s-a reuşit reducerea la jumătate a numărului persoanelor sărace, însă mai rămîn multe de făcut. S-a menţionat că în 2015 Lumea se află la o răscruce de drumuri. Sunt aşteptate decizii-cheie cu privire la dezvoltarea durabilă, eradicarea sărăciei sau la schimbările climatice, decizii care vor influenta viaţa oamenilor de pe tot globul, în următorii 15 ani.

Ediția din 2015 a Zilelor Europene ale Dezvoltării (ZED 15) s-a desfășurat  într-un moment de răscruce pentru viitorul planetei: cu o lună înainte de a treia Conferinţa internaţională privind finanţarea pentru dezvoltare, şi cu trei luni înainte de summitul ONU pentru adoptarea a agendei de dezvoltare post-2015, care va înlocui Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Totodată, în decembrie se preconizează adoptarea unor obiective noi și ambițioase de combatere a încălzirii globale.

În cadrul Zilelor Europene ale Dezvoltării a avut loc un Eveniment special destinat instituţiilor naţionale de protecţie a drepturilor omului. Acesta a fost organizat de Comisia Europeană, de Comitetul Internaţional de Coordonare pentru Instituţiile Naţionale de Protecţie a Drepturilor Omului; reţelele europeană, asiatică, africană, americană a instituţiilor de protecţie a drepturilor omului.

Evenimentul a întrunit reprezentanţi ai instituţiilor naţionale de protecţie a drepturilor omului din 106 ţari, preponderent din America Latină, Africa şi Asia, precum şi reprezentanţi ai peste 15  organizaţii neguvernamentale, printre care APT, Amnesty International, Center for Economic and Social Rights (CESR), Front Line Defenders, Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului (FIDH), GIZ, Business and Human Rights Resource Centre.  La reuniune au mai fost prezenţi reprezentanţi ai Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului, ai PNUD, ai mai multor instituţii şi agenţii ale Uniunii Europene.

Scopul întrunirii menţionate a constituit efectuarea unui schimb de păreri privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ce urmează a fi atinse pînă în 2030. Agenda de Dezvoltare Durabilă pentru perioada de după 2015, care se bazează pe Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), urmează a fi discutată şi adoptată de către şefii de state la  Summit-ul mondial al ONU din septembrie 2015. În acest sens, la evenimentul de la Bruxelles au fost abordate chestiuni legate de rolul instituţiilor naţionale de protecţie a drepturilor omului în aplicarea ansamblului de Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ce vor trebui atinse până în 2030.

Astfel, printre temele puse în discuţie la sesiunile plenare a fost şi subiectul „Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: Care este rolul Instituţiilor naţionale de protecţie a drepturilor omului”. În acest sens s-a discutat cum pot  INPDO promova includerea problematicii drepturilor omului în agenda naţională post-2015 de dezvoltare. Cum pot INPDO asigura implementarea în cel mai responsabil mod a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la nivel naţional şi internaţional, în ce măsură INPDO pot contribui, facilita includerea grupurilor marginale în dezvoltare. Cum INPDO pot şi trebuie să interacţioneze cu alţi actori pentru asigurarea realizări obiectivelor de dezvoltare.

Un alt subiect supus dezbaterilor a fost INPDO şi elaborarea de politici publice. În context s-a discutat cum pot INPDO interacţiona şi fortifica relaţiile de colaborare cu instituţiile publice în elaborarea şi aplicarea politicilor publice. Cum INPDO  pot să contribuie la implementarea la nivel naţional a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, uzînd de atribuţiile de care dispun: monitorizare, raportare, documentare, recomandare, consultare, exprimarea de îngrijorări privind corespunderea cadrului legal şi a politicilor publice la normele internaţionale în domeniul drepturilor omului. S-a accentuat că orice politici publice trebuie să aibă la bază promovarea şi asigurarea drepturilor fundamentale ale omului şi că INPDO trebuie să se implice foarte activ în elaborarea acestora. Fiinţa umană, omul,  problemele acestuia trebuie să fie în prim-planul tuturor documentelor de politici.

Alte subiecte discutate au fost: INPDO şi societatea civilă, apărătorii drepturilor omului; INPDO, mediile de afaceri şi drepturile omului; INPDO şi Drepturile Economice, Sociale şi Culturale – realizarea potenţialului acestora în procesul de dezvoltare; INPDO şi situaţiile de conflict, post-conflict, tranziţie, dezastre naturale şi situaţii excepţionale.

În cursul evenimentului reprezentantul Oficiului Avocatului Poporului a efectuat un schimb de informaţii cu mai mulţi participanţi la eveniment: cu reprezentanţii INPDO din Kazakhstan, Tadjikistan, Bolivia, Nicaragua, Honduras, Irak, Namibia, Mexic (majoritatea participanţilor au fost din America Latină, Africa şi Asia). Discuţiile au avut un caracter general: ce statut are instituţia (A, B sau C), care sunt problemele principale cu care acestea se confruntă, relaţiile cu autorităţile, cele mai frecvente motive de adresare la ombudsman, problemele principale din domeniul drepturilor omului. Funcţionarul Oficiului Avocatului Poporului a vorbit despre reforma instituţională şi numirea unui nou ombudsman. Ombudsmanul din Tadjikistan s-a interesat de condiţiile de activitate a ombudsmanului pentru drepturile copilului, avînd în vedere că în această ţară urmează a fi instituită o atare funcţie.