La data de 28.05.2014, Curtea Constituţională a examinat sesizarea avocatului parlamentar, Aurelia Grigoriu cu privire la termenul de valabilitate a vinietei.

Potrivit sesizării iniţiale nr.47a din 30.10.2013 obiectul concret supus controlului a constituit sintagma ,,pe parcursul unui an calendaristic” din alin.(3) art.10 din Legea nr.1569–XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, alin.(1) din art.184¹ din Codul vamal şi alin.(1) şi (2) lit.(e) din art.348⁵  Cod fiscal. Astfel, alin.(5) art 348⁵ Cod fiscal avea iniţial următorul cuprins: ,,Perioada de valabilitate a certificatelor care atestă achitarea vinietei, prevăzută la alin.(2) lit.a)–d), nu poate depăşi cumulativ 180 de zile pe parcursul unui an calendaristic”.

În perioada aflării pe rol a sesizării ombudsmanului la Curtea Constituţională, Parlamentul a modificat de 2 ori prevederile legale contestate. Ultima modificare a fost efectuată la data de 11.04.2014 intrate în vigoare la 09.05.2014, prin care s-a efectuat completări la art. 348⁵ Cod fiscal cu următorul cuprins la alin.(5): ,,În cazul autovehiculelor neînmatriculate în Republica Moldova care nu au depăşit termenul legal de aflare pe teritoriul Republicii Moldova, se admite ca perioada de valabilitate a certificatelor care atestă achitarea vinietei, prevăzută la alin.(2) lit.a)–d), să depăşească cumulativ 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni.”

Astfel, la originea adresării a constituit faptul că, instituţia ombudsmanului a fost sesizată de către cetăţenii cu dubla cetăţenie ce au invocat îngrădirea dreptului de a folosi autovehicolele cu numere de înmatriculare străină pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada mai mare de 180 de zile.

Analizînd  pretenţiile petiţionarilor şi legislaţia pertinentă am considerat că se îngrădesc drepturile fundamentale garantate de art. 27(Dreptul la libera circulaţie), 46(Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) coroborat cu art.16(egalitate) şi 54(Restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţia Republicii Moldova. Prin urmare, considerăm că între scopul vizat de stat prin modificările operate şi dezavantajate produse persoanelor cu dubla cetăţenie există un raport disproporţionat care nu corespunde interesului general al societăţii.

Un argument a constituit faptul că în comparaţie cu legislaţia Statelor Uniunii europene perioadele maxime de valabilitate a vinietei se extinde pînă la un an.

În pofida faptului că  Curtea Constituţională  a  respins sesizarea[1], şi în contextul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, avocatul parlamentar  consideră  că Parlamentul trebuie să examineze această  problemă foarte atent şi să vină cu propunerea ca  aceasta  să fie discutată cu drept de iniţiativă legislativă.

Ombudsmanul a reiterat faptul că cetăţenii Moldovei, care consideră, că  perioada acţiunii vinietei încalcă  drepturile lor  se pot adresa la Curtea Europeană  pentru Drepturile Omului  după ce vor obţine o decizie definitivă şi irevocabilă în instanţele de judecată naţionale.