La sesizarea ombudsmanului Tudor Lazăr, Curtea Constituţională a efectuat controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr. 326 din 23 decembrie 2013 care se referă la modificările operate în Codul penal în contextul adoptării  pachetului de legi anticorupție.

Tudor Lazăr a contestat prevederile referitoare la „confiscarea extinsă ” și „îmbogăţirea ilicită” din Legea nr. 326, care se regăsesc în art.106-1 şi art. 330-2 Cod penal.

În opinia ombudsmanului, noile prevederi ale Codului penal vin în contradicţie cu art. 21 și 22 din Constituție.Tudor Lazăr a subliniat importanţa combaterii ferme a corupţiei, menţionînd însă că acţiunile de contracarare a acestui fenomen trebuie să se ducă în limitele legii şi cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Ombudsmanul consideră că neglijarea acestui principiu poate duce la consecinţe grave, implicit pierderea încrederii populaţiei în statul de drept şi în organele chemate să combată acest flagel. Tudor Lazăr mai atenţionează că o lege ce nu prevede formulări clare ale normelor legale poate duce la aplicarea incorectă a acesteia, drept urmare fiind afectate drepturile constituţionale ale persoanei. 

Argumentînd sesizarea depusă la Curte, Tudor Lazăr a menţionat printre altele:

„ confiscarea este măsură de siguranţă iar confiscarea extinsă diferă de măsura anterior existentă, prevăzută de art. 106 Cod penal. Noua normă prevede că măsura de siguranţă confiscarea extinsă se răsfrînge şi asupra bunurilor dobîndite de persoana condamnată timp de  5 ani înainte şi după săvîrşirea infracţiunii”. În pledoaria sa la Curte autorul sesizării a afirmat că motive pentru formularea sesizării au fost cum se calculează aceşti 5 ani. Se iau în calcul anii pînă la comitere şi alţi 5 ani după săvîrşirea infracţiunii sau aceşti 5 ani necesită a fi calculaţi cumulativ? Care este raţiunea confiscării averii persoanei  condamnate potrivit unei infracţiuni prevăzute de art. 106-1 alin. 1 Cod penal cu 5 ani înaintea comiterii infracţiunii dacă această măsură pe atunci nu exista? În acest context apare întrebarea dacă nu se încalcă art. 21 din Constituţie şi art. 7 din Convenţie, adică nerespectarea principiului retroactivităţii legii, precum şi art. 21 din Legea Supremă şi art. 6 din CEDO. Potrivit lui Tudor Lazăr norma legală nu oferă claritate nici privitor la natura „îmbogăţirii ilicite”.

Adjunctul Avocatului Poporului s-a arătat convins că hotărîrea adoptată de magistraţii Curţii Constituţionale pe marginea sesizării va face lumină în problemele enunţate şi va fi un ghid pentru organele chemate să combată fenomenul corupţiei.