În cadrul reuniunii, reprezentantul CpDOM Svetlana Rusu s-a referit la procesul de reformă a Instituţiei naţionale de promovare şi protecţie a drepturilor omului, care include şi adoptarea unei legi noi, ce reglementează activitatea Oficiului naţional al ombudsmanului.
Svetlana Rusu a menţionat obiecţiile avocaţilor parlamentari pe marginea Legii cu privire la avocatul poporului, adoptate la 23 decembrie 2013. Funcţionarul CpDOM a relevat că directorul instituţiei a sesizat pe 10.02.2014 președintele ţării privind unele aspecte conceptuale ale legii adoptate la 23 decembrie 2013, care deviau de la prevederile Constituției Republicii Moldova, Principiile privind Statutul Instituțiilor Naționale pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Omului, contravin Recomandărilor privind Instituția ombudsmanului, elaborate de Comisia de la Veneția. Obiecţiile CpDOM s-au referit la reglementările privind modul de interacțiune între avocatul poporului și avocatul poporului pentru drepturile copilului, care sunt lipsite de claritate, fapt ce ar putea genera disfuncționalități și dificultăți în la aplicarea ulterioară a acestora. Era specificat confuz modul de aplicare a prevederilor ce țin de autonomia avocatului poporului pentru drepturile copilului, procedura de angajare a personalului care va asigura activitatea lui.
Svetlana Rusu a relevat că la ședința plenară din 3 aprilie curent au fost adoptate modificări conceptuale la legea vizată cu referire la durata mandatului avocatului Poporului (de 7 ani), condițiile de eligibilitate (vechimea în muncă de 10 ani si activitatea notorie în domeniul drepturilor omului), procesul de selectare și numire a candidaților la funcția de avocat al poporului și privind Mecanismul Național de Prevenire a Torturii.
În același timp, mai există anumite aspecte care ar putea genera probleme de ordin administrativ, dar și de neconstituționalitate. Potrivit legii adoptate, în aceeași instituţie vor fi instituite 3 entități autonome: avocatul poporului, avocatul poporului pentru protecția drepturilor copilului și Consiliul pentru prevenirea torturii.
Conceptul Instituției ombudsmanului asigură deschidere maximă pentru toate persoanele, în mod special pentru cele defavorizate. Interdicția din textul legii, care nu a fost supusă revotării în ședința plenară din 3 aprilie, de a primi spre examinare cererea înaintată de o persoană pusă sub interdicție de instanța de judecată (incapabilă) sfidează angajamentele asumate se Republica Moldova la nivel internațional prin ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, încalcă principiile de nediscriminare și toleranța socială. Acest aspect ar putea fi soluționat prin operarea de modificări la legea vizată sau sesizarea Curții Constituționale privind controlul constituționalității.
Un element esențial în asigurarea garanțiilor necesare unui proces transparent și consultativ la numirea în funcție constituie organizarea dezbaterilor publice, ceea ce nu s-a făcut.
În cadrul reuniunii au fost abordate în particular subiecte vizînd situaţia din ţara noastră la capitolul libertatea exprimării şi mass-media; prevenirea şi combaterea discriminării, respectarea drepturilor minorităţilor naţionale; combaterea impunităţii şi relelor tratamente, repararea prejudiciilor aduse victimelor. La cea de-a V-a Reuniune în cadrul dialogului Republica Moldova – UE, delegaţia moldovenească a fost condusă de viceministrul Justiţiei Vladimir Grosu şi a inclus reprezentanţi ai MAEIE, Procuratura Generală, Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii, Consiliul Coordonator al Audiovizualului. La Reuniune a participat şi ambasadorul Moldovei la UE, Eugen Caras.