Avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului Tamara Plămădeală: Înăsprirea pedepsei pentru abandonul de familie este necesară, însă în prezent pedepsirea cu închisoare a părinţilor care au săvîrşit abandon sau nu-şi îndeplinesc intenţionat obligaţiile de părinte nu ar ameliora situaţia copiilor şi ar aduce cheltuieli suplimentare statului.
Proiectul de lege pentru completarea art.201/2 din Codul penal al Republicii Moldova, propus de un deputat în Parlament, care prevede închisoare pînă la 2 ani drept pedeapsă pentru abandonul de familie, din punctul de vedere al avocatului copilului, este unul controversat şi nu respectă în primul rînd interesul suprem al copilului.
Noţiunea articolului „abandon de familie” şi cele trei puncte pe care le propune articolul:
- părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor;
- neîndeplinirea intenţionată a obligaţiei de întreţinere;
- neplata intenţionată a pensiei alimentare;
se referă la aspecte foarte diferite şi evocă un şir de noţiuni diferite prin conţinutul lor obiectiv. Unirea lor în textul unui singur articol, în opinia avocatuluiparlamentar pentru protecţia drepturilor copilului Tamara Plămădeală,nu este o abordare corectă. Mai mult, textul proiectului de lege vizat dublează anumite prevederi legale existente deja. Articolul 320 din Codul penal prevede pedeapsa pentru neexecutarea hotărîrii instanţei de judecată.
Este evidentă necesitatea înăspririi pedepselor pentru fapte legate de abandonul în familie, părăsire, alungare sau lăsare fără ajutor, neîndeplinirea intenţionată a obligaţiei de întreţinere şi neplata intenţionată a pensiei alimentare.
Cu toate acestea, avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului, drept urmare a consultărilor pe care le-a avut cu părinţii din raioanele ţării, consideră că pedeapsa cu închisoarea nu este eficientă şi nu îşi va atinge scopul de reeducare a părintelui neglijent, ba dimpotrivă, va duce la cheltuieli suplimentare pentru stat, iar copii nu vor obţine beneficii în urma sancţionării părintelui.
În situaţia socială existentă copilul nu cîştigă nimic din faptul că părintele este pedepsit. Cîteva mii de părinţi needucogeni şi mame care îşi vor abandona copilul vor ajunge în închisoare. Puşcăria va agrava situaţia existentă în acest domeniu, va genera o avalanşă de infracţiuni (pruncucidere, avorturi ilegale, etc.) fapt care se va solda cu alte tragedii personale şi sociale, iar în perspectivă lungă va influenţa natalitatea şi situaţia demografică.
Pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii este una rezonabilă, luarea copiilor de la părinţii iresponsabili, drept o măsură după epuizarea altor metode, trebuie să implice şi o altă soluţie echitabilă pentru interesul copilului. Ar fi necesar ca această categorie de părinţi să fie obligată prin lege să contribuie la întreţinerea copilului prin depunerea de mijloace băneşti pe conturi bancare de depozit personale ale copiilor, pentru îngrijirea acestora.
În acest context avocatul copilului vede necesară elaborarea şi implementarea de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familieişi Ministerul Educaţiei a unor politici de stat de perspectivă orientate spre prevenirea abandonului, reeducarea şi responsabilizarea părinţilor, dar şi crearea unor condiţii sociale favorabile pentru soluţionare corectă a situaţiilor legate de abandonul familiei, achitarea pensiei de întreţinere (crearea locurilor de muncă, asigurarea unui nivel de trai decent, lucrul de asistenţă socială).
Prevederile cadrului legal existent în cadrul procedurii de abandon, vin în contradicţie cu articolul 28 din Constituţia Republicii Moldova, conform căruia statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată. Faptele frecvente de nerespectare de organele de stat implicate în asistenţa socială şi medicală a mamei şi copilului, în special în cazurile legate de abandon familial, înfiere sau reintegrare în familie biologică extinsă, a principiului confidenţialităţii datelor legate de viaţa intimă, familială şi privată, iresponsabilitatea, lipsa de competenţă şi lipsa de respect a funcţionarilor angajaţi în asistenţa socială şi medicală, în învăţămînt duc la tragedii, care aduc prejudicii morale părinţilor şi mai ales copiilor.
În context, avocatulparlamentar pentru protecţia drepturilor copilului Tamara Plămădeală consideră necesar de a modifica prevederile legale care încalcă principiul confidenţialităţii datelor legate de viaţa intimă, familială şi privată; de asemenea avocatul copiluluiîndeamnă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, toate serviciile implicate să-i oblige pe angajaţii săi să respecte principiul confidenţialităţii,să abordeze o atitudine intransigentă faţă de încălcarea acestuia, asigurînd respectarea drepturilor copilului.