Anticipînd Ziua Internațională de susținere a victimelor torturii, Avocatul Poporului Mihail Cotorobai și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu, asistați de  Svetlana Rusu, șeful Direcției Investigații și monitorizare Oficiul Avocatului  Poporului și Alexandru Zubco, șeful Secției Prevenirea Torturii Oficiul Avocatului Poporului au susținut azi, 22 iunie 2017, o conferință de presă dedicată Zilei Internaționale de susținere a victimelor torturii.

Marcată la 26 iunie, Ziua Internațională de susținere a victimelor torturii, este un prilej pentru a reaminti de obligațiile pozitive ale statului de eradicare a torturii și de reabilitare a victimelor actelor de tortură. La ambele compartimente mai avem suficiente restanțe.

O reflectare a situației privind eradicarea torturii, relelor tratamente, tratamentelor inumane și degradante o constituie condamnările din anul trecut ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului  (9 cauze) pentru violarea articolului 3 din Convenția Europeană pentru drepturile omului.

Principalele chestiuni sesizate de Curte țin de: lipsa unei anchete efective și condiţiile inumane din detenţie, nu există un mecanism efectiv care să permită autorităților examinarea în fond a temeiniciei plângerilor referitoare la condițiile de detenție și acordarea despăgubirilor adecvate și suficiente.

Ombudsmanul readuce în atenţia autorităţilor şi opiniei publice problemele suprapopulării în închisorile din țară. Condițiile de detenție în penitenciarele din Moldova nu s-au îmbunătățit considerabil și ating nivelul minim de severitate necesară pentru a constitui tratament inuman și degradant.

Potrivit datelor oficiale, în custodia sistemului penitenciar se află aproximativ 8000 de persoane.

Doar trei din cele 17 instituţii penitenciare au fost renovate şi corespund standardelor minime de detenţie (Penitenciarul nr.7 Rusca, Penitenciarul nr.10 Goian şi Penitenciarul nr.l Taraclia).

În condiţiile unei tendinţe constante de creştere a numărului populaţiei penitenciare în raport cu capacitatea actuală de cazare a sistemului penitenciar de aproximativ 5500 locuri, se înregistrează o suprapopulare de peste 40% a spaţiilor de detenţie.

În special, se atestă că infrastructura învechită care nu este adaptată la sistemul de celule şi nu permite separarea condamnaţilor în sectoare mici, în combinaţie cu insuficienţa personalului custodial, duce la perpetuarea violenţei şi subculturii în mediul penitenciar.

50 % dintre cererile înregistrate la Oficiul Avocatului Poporului în primul semestru al anului 2017 sunt de la deținuți, care reclamă în majoritatea cazurilor condițiile rele de detenție. Aceste cifre sunt în creștere față de perioada respectivă a anului 2016

Din cele 230 de cereri înregistrate la Oficiul Avocatului Poporului pe parcursul anului 2016 la această tematică, cel mai frecvent (în 203 cereri) au fost semnalate condiţiile precare de detenţie din penitenciare. În 20 cereri a fost invocată aplicarea relelor tratamente, iar în altele șapte au fost expuse diverse probleme ce ţin de respectarea procedurii la reţinere sau arestare.

Comparativ cu anii precedenți urmărim o dinamică de creștere a cererilor parvenite din locurile de detenție (190 de cereri în anul 2014 și, respectiv, 195 de cereri în 2015).

Cele mai frecvente subiecte invocate de deținuți la capitolul condiții de detenție, ca și în anii precedenți, se referă la:

-        supraaglomerare, în special, în Penitenciarul nr.13 din Chișinău;

-        celulele din demisol - foarte reci;

-        lumină insuficientă, umiditate, condițiile sanitaro-igienice;

-        sistemul de canalizare și cel de ventilare nefuncționabile;

-        asigurarea insuficientă cu lenjerie de pat, plapumă și cu obiecte de primă necesitate;

-        măsuri insuficiente de deratizare și dezinfectare.

Situația din izolatoarele de detenție provizorie este în continuare alarmantă. Anterior a fost menționat faptul că majoritatea încăperilor din izolatoarele de detenţie provizorie sunt în subsolurile edificiilor inspectoratelor de poliţie. De aceea, acestea nu sunt în măsură să ofere condiţii de detenţie adecvate sau adaptate detenţiei persoanelor plasate în detenţie provizorie.

O problemă abordată frecvent de persoanele private de libertate ține de acordarea asistenței medicale neadecvate sau cu întârziere.

În context poate fi menționat cazul deținutului bolnav de hepatită virală C. Condamnatul V.B. a solicitat suportul Ombudsmanului în obținerea tratamentului necesar care i-a fost refuzat pe motiv că Programul unic al asigurării medicale obligatorii de asistență medicală nu prevedea tratament antiviral C. Urmare a demersurilor Avocatului Poporului în adresa Ministerului Sănătății și DIP, făcute în procesul de examinare a acestei plîngeri, deținuții vor beneficia de tratamentul hepatitelor virale conform Programului național de combatere a hepatitelor virale B,C, și D.

Avocatul Poporului a fost informat de către DIP despre acțiunile întreprinse pentru tratarea deținuților diagnosticați cu hepatita virală B,C și D, precizînd că în luna martie curent a semnat cu Centrul Diagnostic un contract separat pentru prestarea serviciilor și investigațiilor conform conduitei terapeutice în hepatitele cronice.

DIP a mai comunicat că la sfîrșitul lunii mai curent 7 pacienți au început investigațiile necesare pentru includerea în terapia antivirală a hepatitelor cronice C și că toți bolnavii de această maladie vor fi investigați suplimentar și tratați în mod planic.

Ombudsmanii salută elaborarea proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative (a Codului penal și a Codului de procedură penală) referitor la gradul de umanizare a politicii penale, care are drept scop racordarea legislației la standardele internaționale și întru realizarea obligaţiilor pozitive ale statului de ordin general ce rezultă din hotărârea CtEDO Şişanov c. Republicii Moldova din 15 septembrie 2015. Prin acest proiect de lege se propune stabilirea unui mecanism preventiv și compensatoriu în conformitate cu standardele Convenției europene pentru drepturile omului.

Avocatul Poporului salută și aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2018, care are drept scop definirea unui cadru strategic simplu şi funcţional pentru dezvoltarea sistemului penitenciar din Republica Moldova, inclusiv de a interveni în soluţionarea cauzelor problemelor actuale ale sistemului penitenciar şi diminuarea efectelor acestora asupra deţinuţilor, precum şi de reafirmare a rolului acestuia în cadrul sistemului general de înfăptuire a justiţiei.

Avocatul Poporului consideră că multe dintre problemele ce țin de existența unor condiții precare în instituțiile penitenciare  sunt generate de subfinanțarea sistemului penitenciar.

Reabilitarea victimelor torturii

Ombudsmanii își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Republica Moldova nu-și onorează angajamentele privind asigurarea drepturilor victimelor torturii la reabilitare.

La ratificarea Convenţiei ONU  împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, statul și-a asumat obligația de a garanta victimei unui act de tortura dreptul de a obţine reparaţie şi de a fi indemnizata în mod echitabil și de o maniera adecvata, inclusiv de a garanta mijloacele necesare pentru readaptarea sa cît mai complet posibila (articolul 14). În Republica Moldova însă nu au fost create asemenea mecanisme, funcția de reabilitare a victimelor torturii fiind îndeplinită de o organizație neguvernamentală.

Crearea Consiliului de prevenire a torturii

În anul curent se împlinesc 10 ani de la crearea în țara noastră a Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii (MNPT). Acesta a fost instituit în anul 2007, în conformitate cu Protocolul Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii şi pedepselor, tratamentelor inumane şi degradante.

Pe 24 octombrie 2016 a fost creat Consiliul pentru prevenirea torturii în calitate de Mecanism naţional de prevenire a torturii în condițiile Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) nr. 52 din 03.04.2014.

Scopul Mecanismului naţional de prevenire a torturii este de a efectua vizite preventive și de monitorizare pentru a preveni aplicarea torturii în locurile de detenție. De la crearea sa, Consiliul pentru prevenirea torturii a efectuat 11 vizite de monitorizare în locurile de detenție din Moldova.