În cadrul unei conferințe de presă, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a menționat că în activitatea desfășurată în anul 2017 s-a axat pe realizarea unor obiective pe domenii precum respectarea drepturilor copilului la viață, sănătate, la educație, la nume și cetățenie, respectarea drepturilor copiilor cu necesități speciale. Ombudsmanul a mai menționat că în atenția ei s-au aflat de asemenea probleme vizînd protecția copiilor în situație de stradă, a copii în contact/conflict cu legea. Probleme concrete din sferele enunțate sunt analizate în Raport, în care vine cu recomandări pentru ameliorarea stării de lucruri. Ombudsmanul copilului face recomandări generale aplicabile pentru întregul sistemul de protecție a drepturilor copilului: interesul superior al copilului să fie prioritar în orice acțiune a statului în domeniul drepturilor copilului, să se țină cont de opinia copilului în luarea deciziilor care îl privesc și includerea componentei ”Securitatea copilului” ca parte integrantă a Strategiei securității naționale.
Aceste, dar și alte aspecte problematice din domeniul respectării dreptului copilului au fost menționate și în Raportul alternativ privind respectarea drepturilor copilului în Republica Moldova pe care Avocatul Copilului le-a transmis în anul 2017 la Comitetul ONU pentru drepturile copilului. Concluziile privind implementarea de către Republica Moldova a prevederilor Convenției ONU cu privire la drepturile copilului le-a prezentat pe 06 februarie anul trecut, la ședința Grupului de lucru al Comitetului ONU pentru drepturile copilului (presesiunea 76). O parte dintre observațiile din Raportul alternativ se regăsesc și în recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului expuse pe marginea Raportului periodic combinat al IV-lea și al V-lea al autorităților publice centrale de resort din țara noastră.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a relevat că în procesul de monitorizare a respectării dreptului copilului la viață în anul 2017 a constatat eficiența redusă a măsurilor întreprinse de autoritățile statului în domeniul protecției vieții copiilor atunci când se află în spațiul on-line; probleme vizînd abandonul nou-născuților de către părinții acestora în locuri care reprezintă pericol pentru viața și sănătatea lor, cazuri de tentativa și suicid în rândul copiilor.
Din informația acumulată și examinată pe parcursul anului, Maia Bănărescu denotă carențe care duc la încălcarea dreptului la nume și cetățenie precum neînțelegerile apărute la stabilirea paternității copilului; refuzul fostului soț al mamei de a depune declarația de înlăturare a prezumției de paternitate; insistența părinților de a înregistra nașterea copilului conform domiciliului și lipsă de responsabilitate a acestora în vederea declarării nașterii la organul de stare civilă; pierderea sau deteriorarea actului constatator al nașterii; dezacordul părinților privind atribuirea codului numeric personal IDNP, de cele mai multe ori din motive religioase; pluralitatea de cetățenii a părinților care creează dificultăți în procesul de evidență a nașterilor; introducerea ilegală a copiilor pe teritoriul Republicii Moldova.
În context, Ombudsmanul a evidențiat și problema documentării defectuoasă cu acte naționale și de stare civilă, în special a minorilor, în raioanele din stînga Nistrului.
Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului a mai stabilit că implementarea sistemului de protecție a copilului este una lacunară, care nu corespunde întru totul standardelor internaționale. Motivele din care copiii sunt lipsiți de îngrijire părintească sunt diverse (părinți emigrați, părinți în detenție, părinți divorțați, părinți decedați, copii abandonați, copii imigranți neînsoțiți, copii care se află în stradă, etc.).
Unii dintre cei mai vulnerabili sunt copii a căror părinți au comis fapte penale și sunt condamnați la pedepse privative de libertate. În asemenea cazuri copii sunt deseori stigmatizați de societate și sunt asociați părinților care au comis infracțiuni.
O altă situație la segmentul dat o reprezintă situația copiilor ai căror părinți au plecat pe un termen lung din țară și nu au desemnat un reprezentat legal al copilului pe perioada absenței sale. Se atestă frecvent cazuri în care copiii care sunt lăsați singuri sau în cel mai bun caz pe seama bunicilor, rude sau persoane cunoscute. Această situație contravine interesului superior al copilului și reprezintă un risc enorm pentru viața și dezvoltarea lui și duce la încălcarea drepturilor copilului prevăzute de Convenție. Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului consideră că statul trebuie să fortifice mecanismele naționale pentru a responsabiliza părinții care pleacă peste hotarele țării în scopul de a evita situațiile în care copiii, fiind fără ocrotire părintească, nu dispun de reprezentant legal.
În opinia Maiei Bănărescu, anul 2017, ca și cel precedent, a demonstrat starea dezastruoasă de lucruri la capitolul alimentația copiilor în instituțiile de învățământ, cât și în alte instituții unde se află copii. În cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului, organizată al solicitarea Ombudsmanului Copilului, s-au discutat mai multe aspecte: lipsa unui meniu unic adaptat vârstei copilului care ar oferi o creștere și o dezvoltare sănătoasă, normele financiare pentru alimentarea unui copil în cuantum mic, calitatea proastă a produselor alimentare achiziționate pentru prepararea hranei copiilor, lipsa unui organ de control al calității mâncării preparate, produsele alimentare necalitative și cu termenul de valabilitate expirat, procesul fraudulos al achizițiilor publice.
Un alt subiect ale monitorizărilor realizate de către Ombudsmanul Copiilor ține de vaccinarea copiilor, care a fost abordată pe larg și în anii precedenți. Acțiunile întreprinse de Guvernul Republicii Moldova, societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova nu s-au soldat cu un succes sesizabil. Astfel, Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numărul copiilor vaccinați a scăzut sub nivelul de siguranță de 95%, recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.
Referindu-se la respectarea dreptului la educație a copilului, Avocatul copilului atenționează că excesiv de încărcat, teoretizat și de o complexitate înaltă rămîne a fi curriculumul școlar. Conținutul acestuia nu contribuie suficient la dezvoltarea potenţialului individual al copilului și formării lui ca personalitate, cu spirit civil activ, pregătit pentru a face față realităților vieții. Maia Bănărescu mai accentuează că copiii nu acumulează deprinderi și abilități care să le fie utile în soluționarea problemelor cotidiene de care se confruntă în viața reală. Sistemul de învățământ nu contribuie la formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, opinie proprie, toleranță și respectarea drepturilor omului.
Ombudsmanul copilului va monitoriza procesul de evaluare și elaborare a noilor programe educaționale de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, care urmează să corespundă idealului educației de a forma ”personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate”.
Alt subiect sensibil pentru întreaga societate este educația sexuală a copiilor și tinerilor. Realitatea demonstrează că în acest domeniu nu sunt depuse suficiente eforturi pentru a oferi copiilor o educație corectă. Lipsa instruirii/educației pe acest segment are ca și consecință, relații sexuale premature, sarcini nedorite la adolescente, existența fenomenului ”copiii nasc copii”. În acest sens se impune necesitatea unui curs de educație sexuală cu abordări științifice. Copiii trebuie să fie învățați despre aspectele fiziologice și sociale ale relațiilor sexuale. Ei trebuie să înțeleagă riscurile pentru sănătate și responsabilitățile, inclusiv cele de ordin social, pe care le implică viața sexuală
Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului mai subliniază că statul e obligat să protejeze copiii împotriva abuzului, violenţa reprezentând o încălcare concomitentă a mai multor drepturi ale copilului: dreptul la integritate fizică, demnitate umană şi protecţia copilului prevăzute de lege. Ombudsmanul a menționat că autoritățile trebuie să-și consolideze eforturile pentru a se asigura că toți copiii sunt protejați împotriva violenței în familie, la școală și în societate. Maia Bănărescu mai accentuează că o altă formă de violență față de copil este exploatarea prin muncă și că în Moldova există copii care sunt supuși muncilor grele, periculoase și de durată.
Ombudsmanul mai atrage atenția asupra lipsei unei baze unice de date privind actele de violență împotriva copiilor. Actualmente, fiecare entitate publică, ca parte a mecanismului intersectorial, deține informații sub aspectul activității sale, care devin cunoscute doar în limita competenței funcționale.
În altă ordine de idei, Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului constată cu îngrijorare că, în multe situații, minorii se află în așteptarea unei sentință de judecată și arest preventiv perioade inadmisibil de lungi care pot ajunge până la 1-1,5 ani, ceea ce constituie o încălcare gravă a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului. Ombudsmanul Copilului revine asupra importanței existenței unui pachet eficient de alternative, pentru ca autoritățile naționale să își respecte obligația prevăzută la articolul 37 litera (b) din Convenția ONU de a folosi privarea de libertate doar ca măsură de ultimă instanță. În plus, instituțiile abilitate se obligă să ia anumite măsuri legislative și alte măsuri adecvate pentru a reduce utilizarea detenției preventive.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, analizând situația din domeniul justiției, pe segmentul justiției juvenile, constată mai multe aspecte care necesită a fi îmbunătățite. Procedurile urmate în sistemul judiciar național sunt caracterizate de un grad înalt de formalism şi insuficient adaptate la vârsta copilului. Prin reforma sistemului național de justiţie juvenilă din ultima perioadă s-a urmărit limitarea sau chiar evitarea contactului excesiv cu sistemul formal de justiţie. Observarea modului în care sunt respectate drepturile omului (şi inclusiv ale copiilor) fiind principala motivaţie a modificărilor aduse legislaţiei penale.
Alte probleme aflate în vizorul Avocatului Copilului a fost lipsa reglementărilor juridice a statutului copilului care a săvârșit fapte penale fiind sub vârsta răspunderii penale, copiii în situație de stradă, copii cu un comportament emoțional complex. Ombudsmanul copilului consideră oportună elaborarea unei legi distincte care să se refere doar la copiii care au săvârșit fapte penale dar nu cad sub incidența răspunderii penale, iar copii cu un comportament antisocial, care săvârșesc fapte mai puțin grave și nu cad sub incidența legii penale, să fie incluși în calitate de subiecți ai Legii privind protecția specială copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți nr.140 din 14 iunie 2013;