Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, pledează pentru dezvoltarea în legislaţia naţională a conceptului de bună guvernare şi pentru elaborarea unui cod al bunei conduite administrative, pe modelul celui existent în Uniunea Europeană. Declaraţii în acest sens au fost făcute la Conferinţa naţională anticorupţie, desfăşurată pe 12 decembrie curent la Chişinău.

În discursul rostit în cadrul acestui eveniment Ombudsmanul a menţionat că problema corupţiei este una foarte actuală şi se află în atenţia Oficiului Avocatului Poporului. Şi asta deoarece corupția este un obstacol enorm în realizarea tuturor drepturilor omului - civile, politice, economice, sociale și culturale, precum și a dreptului la dezvoltare.

Mihail Cotorobai a mai accentuat că în ultimul timp este tot mai mult conştientizată legătura indisolubilă dintre drepturile omului și lupta pentru combaterea corupției. Avocatul Poporului a subliniat că pentru a fi eficiente şi durabile acţiunile de combatere a corupţiei trebuie să aibă la bază o abordare bazată pe drepturile omului. Iar asta înseamnă că mai presus de toate, în centrul acţiunilor de combatere a corupției trebuie să fie puşi oamenii.

Eforturile de protejare a drepturilor omului și de combatere a corupției trebuie să meargă mână în mână,  a declarat Ombudsmanul.

Mihail Cotorobai a mai relevat că combaterea corupției nu este o funcție majoră a instituţiilor ombudsmanului şi că acestea nu au atribuţiile necesare în acest scop. Totodată, ombudsmanul dispune de câteva pârghii importante pentru prevenirea corupţiei.

Un anumit rol în reducerea corupției îl au metodele de examinare a cererilor și de investigare, procedurile specifice de intervenire a Avocatului Poporului. Impactul este subtil, dar semnificativ în timp.

Ombudsmanul în mod constant urmăreşte cum acţionează autorităţile publice. În procesul de examinare a cererilor, Ombudsmanul poate solicita accesul la documentele interne, să acumuleze probe de la funcționarii publici și să publice concluziile investigării, atenţionând  demnitarii şi agenţii statului să acționeze în mod legal și cu integritate.  Acest lucru poate ajuta la construirea unei culturi a integrității în instituţiile de stat.

Ombudsmanul promovează libertatea de exprimare care prezintă  baza valorilor democratice ce poate consolida un sistem de bună guvernare și acționează ca o barieră ce descurajează practicile corupte și dăunătoare.

În context, Avocatul Poporului a menţionat că în Republica Moldova deocamdată nu există un cadru legal de protecţie a avertizorilor de integritate. Asta în condiţiile în care Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției protejează persoanele care raportează infracțiuni de corupție, iar Consiliul Europei recomandă protecţia acestei categorii de persoane.

Cu referire la realităţile din Republica Moldova, Mihail Cotorobai a afirmat că, potrivit Legii nr. 52 cu privire la Avocatul Poporului, Ombudsmanul nu  are competențe pentru a investiga cazurile de corupție. În cazul în care Avocatul Poporului primește o plângere de corupție, el trebuie să informeze persoana care a depus această plângere că faptele penale sunt în afara domeniului de aplicare a competenței sale și că va trebui să comunice despre faptele relatate  autorităţii competente – Centrului Naţional Anticorupţie, cu care Oficiul Avocatului Poporului are semnat un acord de colaborare, neprejudiciind interesele petiţionarului şi luând în calcul voinţa acestuia.    

Oficiul Avocatului Poporului poate contribui la prevenirea corupţiei prin acţiuni de promovare: organizarea de activităţi cu mesaj anticorupţie şi care să explice legătură dintre acest fenomen negativ şi violarea drepturilor omului, editarea şi distribuirea de materiale informative  la această temă. În anul curent, Instituţia Ombudsmanului a editat şi distribuit asemenea materiale şi intenţionează să continue această activitate şi pe viitor.  

Ceea ce mai poate face Avocatul Poporului este să promoveze dreptul la o bună guvernare, concentrându-se asupra relației dintre cetățeni și administrația publică, care va avea ca impact pozitiv prevenirea corupției. De fapt, principiile bunei administrări includ măsuri care urmăresc să evite conflictele de interese și de promovare a transparenței și a informațiilor, pentru a reduce riscul de corupție. Fără o bună guvernare, drepturile omului nu pot fi respectate și protejate într-un mod durabil.

În context, Avocatul Poporului a lansat ideea dezvoltării în legislaţia naţională a conceptului de bună guvernare şi poate chiar a elaborării şi punerii în aplicare în Republica Moldova a unui cod al bunei conduite administrative, pe modelul celui existent în Uniunea Europeană, care a fost aprobat de Parlamentul European în anul 2001. Concomitent cu aprobarea codului, Parlamentul European a adoptat şi o rezoluţie prin care i-a solicitat Ombudsmanului European să-l aplice atunci când analizează un caz de administrare defectuoasă. În consecinţă, Ombudsmanul European face referire în mod corespunzător la cod în cadrul investigaţiilor sale, precum şi în cadrul activităţii sale proactive de promovare a bunei administrări.  

Avocatul Poporului a mai menţionat faptul că în anul curent, Instituţia Ombudsmanului a realizat două studii prin care s-a urmărit şi impactul fenomenului corupţiei asupra gradului de realizare a drepturilor omului. Ombudsmanul a notat în context că datele privind percepţia persoanelor a situaţiei la acest capitol atestă o situaţie care trezeşte mari îngrijorări.

Mihail Cotorobai a prezentat mai multe informaţii în acest sens în comunicarea făcută la tema „Respectarea drepturilor omului în prestarea serviciilor medicale de urgenţă” în cadrul atelierului de lucru cu subiectul „Corupţia în medicină”.