Dreptul la muncă decentă, din perspectiva respectării acestui drept, presupune asigurarea unor salarii suficiente, a protecției sociale, a reconcilierii carierei profesionale cu viața de familie,  a sănătății și securității în muncă. La toate aceste compartimente în ţara noastră mai sunt multe de făcut, consideră ombudsmanul Mihail Cotorobai.

Avocatul Poporului Mihail Cotorobai a patricipat, la 30 septembrie 2016,  la lucrările mesei rotunde prilejuite de Ziua Mondială a Muncii Decente.  Evenimentul a fost organizat de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova.

În discursul său, Avocatul Poporului Mihail Cotorobai a menționat că, potrivit Studiului „Percepţii asupra drepturilor omului în Republica Moldova”, realizat la comanda Oficiului Avocatului Poporului, dreptul la muncă şi condiţii prielnice de muncă este în topul celor mai actuale şi importante drepturi, a căror respectare se cere a fi asigurată de către stat. Potrivit  opiniei a 27 la sută dintre respondenţi, acest drept se află, după dreptul la sănătate, protecţie socială şi dreptul la educaţie, printre cele mai importante drepturi, care însă nu sunt respectate. Aceste date reflectă situaţia în sfera respectării drepturilor omului pentru că prezintă viziunea populaţiei pe subiectele în cauză.

Instituţia Ombudsmanului în ultimii ani în rapoartele sale atrage constant atenţia autorităţilor asupra acestor probleme. Astfel, în Raportul instituţiei cu privire la respectarea drepturilor omului în 2015, se menţionează că, deşi numărul de plîngeri la tema respectării dreptului la muncă nu este unul mare, au  rămas actuale problemele abordate în rapoartele din anii precedenți ale Instituției Ombudsmanului: salarii mici, restanțe la salariu, nerespectarea legislației muncii, practica unor angajatori de a exercita presiuni asupra salariaților pentru încetarea contractului de muncă, prin depunerea demisiei sau prin acordul părților; implicarea insuficientă a inspectorilor muncii în examinarea plîngerilor, cercetarea superficială a accidentelor de muncă; discriminarea în cîmpul muncii; șomajul și munca nedeclarată; problema angajării tinerilor în cîmpul muncii; reglementări neclare în legislația muncii.

Situaţia de pe piaţa muncii

În ceea ce privește rata șomajului, din datele Biroului Național de Statistică cu referire la situația din trimestrul III 2015, se constată disparități semnificative între rata șomajului în mediul urban – 5,0% și mediul rural – 1,8%. Ca și în anul precedent, în anul 2015, s-a atestat o situație alarmantă legată de angajarea tinerilor în cîmpul muncii.

Piața muncii se va confrunta cu provocări atât timp cât nu vor avea loc schimbări în paradigma economică  care să  genereze creșteri economice durabile și să accepte crearea locurilor de muncă. Pe termen mediu  țara trebuie să se concentreze pe:  atragerea investițiilor; consolidarea competitivității economice (inovare, tehnologii); creșterea producerii pentru piețe locale și străine; o mai bună infrastructură; investiții în resursele umane și ultima, dar nu cea din urmă,  o stabilitate politică consolidată.

Rămîn a fi printre problemele majore care afectează piața forței de muncă și sistemul de securitate socială în Republica Moldova, a menționat Avocatul Poporului.

Dreptul la salariu - apreciat ca fiind corolar al dreptului la muncă - constituie o prerogativă fundamentală a individului, acest lucru fiind evidențiat și de Declarația Universală a Drepturilor Omului: „oricine muncește are dreptul la un salariu echitabil și suficient care să-i asigure lui și familiei sale o existență conformă cu demnitatea umană”.

Cuantumul salariului minim pe țară în mărime de 1000 lei este mult sub nivelul minimumului de existență, a cărui mărime a constituit în I semestrul al anului curent  1813,7 lei.

Oficiul Avocatului Poporului a recomandat Guvernului ca în condițiile majorărilor substanțiale ale prețurilor la mărfurile de consum și ale tarifelor la servicii, să stabilească un mecanism eficient de indexare/compensare a veniturilor populației pentru asigurarea unui trai decent.

Veniturile adecvate și munca productivă sunt aspecte-cheie ale muncii decente și ale justiției sociale. Salariile alcătuiesc o proporție semnificativă în veniturile gospodăriilor casnice și, prin urmare, sunt cruciale pentru reducerea sărăciei. 

Deși în ultimul deceniu veniturile salariale au crescut cu circa 14 la suta anual, acestea sunt încă prea mici pentru a asigura cetățenilor un trai decent.

Protecția socială

În contextul recesiunii economice și îmbătrânirii populației, Republica Moldova se confruntă cu sarcina, deloc ușoară, de menținere a unui sistem de protecție socială viabil și funcțional, apt să asigure asistența medicală primară și un venit asigurat pentru toți cetățenii săi.

În Strategia Națională de Dezvoltare ”Moldova 2020” și în Acordul de Asociere cu UE, Guvernul Republicii Moldova se angajează să reformeze întregul sistem de protecție socială, pentru a asigura sustenabilitatea acestuia, de rând cu un nivel de viață decent după pensionare pentru toate categoriile de persoane, atât bărbați cat si femei, lucru indispensabil pentru o coeziune sociala.

În Republica Moldova sistemul de pensii joacă un rol determinant în reducerea sărăciei populaţiei în vârstă, pensia fiind de cele mai multe ori principala sursă de venit de la momentul pensionarii. Vulnerabilitatea sistemului de pensii în Moldova generează un nivel jos al prestațiilor.

Formula actuală de pensii necesită măsuri urgente de intervenție pentru a preveni declinul continuu al prestațiilor pe termen mediu și lung. Reformele sistemului de securitate sociala sunt inevitabile pentru asigurarea durabilității lui.

Securitatea muncii

Avînd în vedere mediatizarea în ultimii ani a mai multor accidente de muncă pe șantierele de construcții, soldate cu decese, angajații Oficiului Avocatului Poporului au elaborat un raport tematic cu privire la respectarea securității și sănătății în muncă, în special în domeniul construcțiilor. Acesta conține un șir de recomandări adresate autorităților competente pentru îmbunătățirea situației în domeniu. În opinia noastră, pentru atenuarea numărului mare de accidente soldate cu decese, autoritatea de resort trebuie să întreprindă măsuri concrete și eficiente în domeniul securității și sănătății în muncă. De rînd cu investigarea promptă a accidentelor de muncă este necesară identificarea factorilor care au determinat producerea acestora. De asemenea, ombudsmanul consideră deosebit de importantă instruirea personalului califi cat pentru exercitarea cît mai mai eficace a obligațiunilor funcționale.

Deficitul de Muncă Decentă în Moldova

Munca Decentă  este esențială  în eforturile de reducere a   sărăciei  și este un instrument de realizare a unei dezvoltări echitabile, inclusive și sustenabile. Ea implică oportunități de muncă  productivă, generatoare de venituri adecvate, asigură securitatea locului și protecția socială a lucrătorilor și familiilor acestora.  Ea oferă oamenilor libertatea de exprimare a îngrijorărilor lor, de  organizare și participare la decizii ce le influențează existența.    În timp ce statistica tradițională a muncii se concentrează preponderent pe măsurarea cererii și ofertei de muncă, ca  și volum de activitate  și salarii în economie, lucrătorii se confruntă  cu deficit de muncă decentă din perspective care depășesc scopul tradițional al statisticii muncii, a subliniat Avocatul Poporului.

La eveniment au luat parte reprezentanţi ai diverse instituţii şi organizaţii, care pot şi trebuie să influenţeze starea de lucruri privitor la asigurarea unor condiţii optime pentru o muncă decentă în Republica Moldova. Ombudsmanul i-a îndemnat pe cei prezenți să-și conjuge eforturile în acest sens şi să schimbe lucrurile în bine. Ombudsmanul în mod special a subliniat faptul că un rol aparte în acest proces îi revine Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor. Avocatul Poporului a dat asigurări că şi pe viitor va susţine demersurile sindicatelor care au drept scop protejarea drepturilor salariaţilor şi asigurarea dreptului la muncă decentă a acestora.

Notă: poza folosită în acest material a fost preluată de pe site-ul CNSM.