A A A

Avocatul Poporului despre ajustarea cadrului legislativ național la prevederile Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități

Prin Dispoziţia Avocatului Poporului nr. 01-09/16, din data de 30.05.16, în cadrul Oficiului Avocatului Poporului a fost creat Consiliul de experți pentru monitorizarea implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Consiliul de experţi a fost creat în temeiul art. 34 al Legii nr. 52 din 03.04.2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) şi al art. 10 din Legea nr. 60 din 30.03.2012 cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Consiliul are drept scop acordarea consultanţei şi asistenţei Oficiului Avocatului Poporului în procesul de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, de promovare şi protejare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, încurajînd participarea lor şi a organizaţiilor care îi reprezintă la acest proces.

Prin prezenta, Avocatul Poporului și Consiliul de experţi apreciază faptul că la data de 28.07.2016, Parlamentul Republicii Moldova a reexaminat şi votat „proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” nr. 87 din data de 07.05.2015, fiind înregistrat cu nr. 201. Este de menționat că prin adoptarea Legii nr. 201, Parlamentul vine cu un aport semnificativ în procesul de asigurare a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova, totodată fortificînd și mecanismul de protecție și realizare a drepturilor acestora.

Conchidem că inițiativa menţionată asigură eliminărea barierelor existente în legislaţia procesual-civilă prin acordarea dreptului persoanelor declarate incapabile de a contesta deciziile instanţelor de judecată prin care au fost lipsite de capacitate. Această propunere este un prim pas spre ajustarea semnificativă a legislației procesual-civile și civile la prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Totodată, menționăm că întru asigurarea aplicării corespunzătoare a Legii nr. 60 din 30 martie 2012 și a Convenției ONU, în redacția inițială a proiectului de lege nr. 87 din data de 07.05.2015 a fost propusă operarea modificărilor, inclusiv a Codului electoral, care îngrădește dreptul persoanelor lipsite de capacitatea juridică la exercitarea drepturilor garantate de legea Supremă, și anume a dreptului la vot.

Cu părere de rău, după reexaminare, propunerea de modificare a Codului electoral a fost exclusă din proiectul legii menționate.

Accentuăm că potrivit prevederilor Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, statele aderente şi-au asumat angajamentul de a le garanta drepturi politice şi posibilitatea de a beneficia de acestea, în condiţii de egalitate cu alţii”.

În vederea susținerii procesului de ajustare a cadrului legislativ național la prevederile Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, cu precădere a drepturilor ce țin de capacitatea juridică a persoanei și drepturile ei politice, Avocatul Poporului şi membrii Consiliului de experţi, vin cu următoarele argumente:

Dreptul de acces la justiție este intrinsec tuturor tratatelor privind drepturile omului, printre care Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice ș.a.

În anul 2014, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) a elaborat și a aprobat Comentariul General nr.1 la Convenție privind art. 12 „Recunoaştere egală în faţa legii”, unde se menționează că, capacitatea de luare a deciziilor a unei persoane nu poate fi o justificare pentru orice excludere a persoanelor cu dizabilități de la exercitarea drepturilor lor. Totodată negarea capacității juridice este o încălcare a articolelor 5 și 12 din Convenție.

Articolul 13 al CDPD prevede în mod expres că persoanele cu dizabilități au acces efectiv la justiție în condiții egale cu ceilalți, inclusiv prin asigurarea ajustărilor de ordin procedural.

Comitetului ONU pentru Drepturile Omului pledează de asemenea pentru asigurarea accesului imediat la o revizuire legală efectivă a deciziilor inițiale privind capacitatea juridică a persoanelelor cu dizabilităţi[1], orientări direct aplicabile și pentru Republica Moldova.

Alăturat informăm că raportorii speciali ONU aflați în vizite în Republica Moldova (Magdalena Sepulveda Carmona[2] și Catalina Devandas-Aguilar[3]) au menționat despre ineficiența mecanismului de asigurare a accesului liber la justiție pentru persoanele cu dizabilități.

Potrivit Convenției Europeane pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, accesul la justiție și reprezentarea juridică este garanția finală pentru ca drepturile omului să fie eficiente și să nu devină iluzorii sau teoretice[4].

 Nerespectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități mentale pot expune Republica Moldova unor hotărîri negative de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi cazurile:

-       Nataliya Mikhaylenko v. Ucraina;

-       Stanev v. Bulgaria;

-       Shtukaturov v. Russia, ș.a.

Curtea Constituțională a reiterat într-o serie de decizii că prevederea constituțională consacrată în articolul 52, alin. (1) din Constituție oferă persoanelor dreptul de a intra în relații directe cu autoritățile statului din proprie inițiativă în scopul apărării drepturilor lor lezate. Curtea a notat că, în ciuda faptului că legiuitorul ar putea impune unele limitări în anumite circumstanțe, aceste limitații nu trebuie să fie de natură să submineze însăși esența dreptului de petiționare și acces la justiție[5].

De exemplu, Curtea Constituțională a calificat drept neconstituțională prevederea juridică care a împiedicat persoanele lipsite de capacitatea lor juridică de a adresa petiții Avocatului Poporului[6].

În decizia sa, Curtea notează că limitarea accesului direct la instanțe a unei persoane declarate incapabile încalcă angajamentele internaționale privind drepturile omului asumate de către Republica Moldova în cadrul CDPD[7]. De asemenea, Curtea subliniază că sunt necesare reforme eficiente pentru a garanta capacitatea juridică egală pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu dispozițiile art. 12 din CDPD.

În ceea ce privește realizarea drepturilor politice a persoanelor cu dizabilități lipsite de capacitatea de exercițiu, menționăm că în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului și Pactul Internaţional pentru Drepturile Civile şi Politice, orice cetățean are dreptul şi trebuie să i se ofere posibilitatea, fără discriminare și fără restricții nerezonabile, de a participa la conducerea treburilor publice, de a alege și de a fi ales.

E de menționat art. 29 al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Participarea la viaţa politică şi publică) stabilește că ”Statele Părţi vor garanta persoanelor cu dizabilităţi drepturi politice şi posibilitatea de a beneficia de acestea, în condiţii de egalitate cu alţii. Inclusiv se va asigura că persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi deplin la viaţa politică şi publică, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în mod direct sau prin reprezentanţi liber aleşi, precum şi dreptul şi oportunitatea de a vota şi de a fi alese … .”

Ca membru al Consiliului Europei, Republica Moldova trebuia să ia în considerație și Recomandarea Rec (2006)5 a Comitetului de Miniștri către Statele membre ale Consiliului Europei cu privire la Planul de Acțiuni (2006-2015) pentru promovarea drepturilor și a deplinei participări a persoanelor cu dizabilități în societate (care prevede că Statele membre trebuie să realizeze următoarea acțiune specifică ”Să supravegheze ca nici o persoană cu dizabilități să nu fie privată de drepturile sale de a vota sau de a se prezenta la alegeri datorită dizabilității”), dar și Recomandarea Rec(2001)19 a Comitetului de Miniștri către Statele membre ale Consiliului Europei cu privire la participarea cetățenilor la viața publică.

De asemenea, trebuie de ținut cont și de recomandările Raportorilor ONU care menționează că drepturile politice ale persoanelor cu dizabilități trebuie să fie respectate. Dintre acestea menționăm raportul doamnei Catalina Devandas-Aguilar din 12 ianuarie 2016, în care este menţionată problema dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta a recomandat cu fermitate Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova revizuirea întregii legislații relevante pentru a se asigura că toate persoanele cu dizabilități, indiferent de deprecierea acestora, statutul juridic sau locul de reședință, în scop de a li se permite să voteze și să participe la viața publică în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni; promovarea participării active a persoanelor cu dizabilități în viața politică și publică, oferindu-le tot sprijinul și adaptarea necesară pentru a exercita pe deplin dreptul de a candida la alegeri, de a deține în mod eficient o funcție și de a exercita funcțiile publice la toate nivelurile administrative.

În cazul dat, dreptul internațional are caracter obligatoriu pentru Republica Moldova, ca urmare a prevederilor art. 4 din Constituția Republicii Moldova.

Adițional celor relatate, menționăm căArticolul 1, alin. (3) al Constituției Republicii Moldova stabilește că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui […] reprezintă valori supreme şi sunt garantate. De asemenea, articolul 16 al Constituției consfințește principiul egalității, astfel încît respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului, iar egalitatea cetățenilor în fața legii și autorităților publice este garantată.

Cu acest prilej, reamintim obligația autorităților administrației publice centrale de a contribui la asigurarea și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în scopul asigurării, prevenirii și eliminării discriminării a persoanelor cu dizabilități în societate, obligații ce reies din prevederile Convenției ONU drepturile persoanelor cu dizabilităţi, dar și din Legea nr. 60 din 30 martie 2012 și Legea nr. 121 din 2012 privind asigurarea egalității.

În cadrul misiunii sale în Republica Moldova (10–17 septembrie 2015), doamna Catalina Devandas-Aguilar a menționat și despre problema promulgării Legii nr. 87 din 07 mai 2015, recomandînd încurajarea examinării în a treia lectură a proiectului legii nr. 87 privind stabilirea unui drept de apel împotriva tutelei și drept de vot pentru persoanele aflate sub tutelă, în textul original și promulgarea fără întîrziere.

 

Reieșind din cele menționate și avînd în vedere importanța asigurării drepturilor persoanelor cu dizabilități, în scopul susținerii cursului luat de către Republica Moldova pentru asigurarea unui mediu social incluziv și fără bariere pentru persoanele cu dizabilități, precum şi pentru promovarea imaginii pozitive a Republicii Moldova pe plan internaţional,

 

R e c o m a n d ă m :

Inițierea în regim de urgență a procesului de modificare a Codului electoral prin acordarea dreptului la vot pentru persoanele lipsite de capacitatea de exercițiu, precum și de elaborare și aprobare a unui pachet de legi care ar asigura implementarea articolului 12 din Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.



[1] Observațiile Finale ale Comitetului privind Drepturile Omului: Federația Rusă, 2009.

[2] Raportul Raportorului Special al Organizației Națiunilor Unite pentru sărăcia extremă și drepturile omului.

[3] Report of the Special Rapporteur on the rights of persons with disabilities on her mission to the Republic of Moldova.

[4] Hotărîrea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Airey v. Irlanda.

[5] Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 25 din 17 septembrie 2013.

[6] Legea privind Avocatul poporului din 3 aprilie 2014, art. 21, alin. (5) litera e).

[7] Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 13 noiembrie 2014.