Avocatul parlamentar pentru protecția drepturilor copilului Tamara Plămădeală are în atenția sa cazul minorului X., a cărui destin a pus copilul la grele încercări. Mama copilului este condamnată pentru săvîrșirea unei infracțiuni și își ispășește pedeapsa în penitenciar. De cîțiva ani tutorele copilului este N., o femeie în vîrstă, care nu a rămas indiferentă față de soarta lui.
La avocatul parlamentar pentru protecția drepturilor copilului s-a adresat tutorele N. care invoca faptul că la 17 ianuarie 2014 Comisia multidisciplinară din cadrul DPCD sec. Rîșcani a luat copilul din familia tutorelui sub pretextul de a face o investigaţie medicală, inducîndu-l de fapt în eroare, fără a-l informa că de fapt comisia procedase la luarea copilului din familie. La momentul luării copilului, tutorele N. nu a fost informată despre Decizia din 15 ianuarie 2014 Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate din cadrul DPCD sec.Rîșcani, prin care s-a hotărît luarea de urgență a copilului X. din familia tutorelui. De asemenea tutorele nu a fost informat despre intenţia autorităţilor de a iniţia procedura de “încetare a tutelei”.
Avocatul parlamentar pentru protecția drepturilor copilului a înaintat cerere de chemare în judecată în intresul copilului solicitînd anularea Dispoziţiei pretorului sect. Riscani nr. 4 din 21 ianuarie 2014 și recunoaşterea violării drepturilor constituţionale prevăzute de art. 50, 53 din Constituţia Republicii Moldova, şi art. 3 al Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului în cazul copilului X., precum și recuperarea prejudiciului moral.
La 21 ianuarie 2014 pretorul sectorului Rîșcani a emis Dispoziţia cu privire la încetarea tutelei asupra copilului X. facînd o referire eronată la art.47 Codul Civil al RM (încetarea tutelei si curatelei), în timp ce în acest articol se menţionează că odată cu atingerea de către minorul pus sub tutelă a virstei de 14 ani, tutela asupra lui înceteaza, iar persoana care a exercitat funcţia de tutore devine curatorul lui, fără a fi necesară o hotărîre suplimentară în acest sens. Norma juridică invocată se referă la încetarea tutelei și nicidecum la îndepărtarea și eliberarea tutorilor de la îndeplinirea obligaţiilor lor.
Comisia, luînd hotărîrea de a lua urgent copilul din familia tutorelui și de a iniția procedura de îndepărtare și eliberare a tutorelui de la indeplinirea obligaţiilor lui, acționa în baza unor semnale parvenite de la vecinii familiei, persoane care aveau relații ostile cu tutorele. Credibilitatea declarațiilor acestora poate fi pusă la îndoială. Autoritatea tutelara din sectorul Rîşcani nu a înaintat nici un demers la poliție şi/sau procuratură, pentru intentarea unui dosar penal în baza art.2011 CP al RM (violența in familie), iar în instanţa de judecată nu a inițiat proces în baza art. 3181 CPC al RM.
Unica adresare a Direcţiei pentru protecţia dreptului copilului sectorul Rîșcani este adresarea din 15.01.2014 către Inspectoratul de poliție sectorul Rîșcani prin care solicita prezența unui ofiţer de poliție pentru asistarea la luarea forțată a copilului din Gimnaziul nr.33.
Materialele acumulate în dosarul dat nu aduc dovezi a faptului că tutorele N. a fost preîntîmpinată și atenționată de Direcţia pentru protecţia dreptului copilului sect. Rîșcani ca va fi iniţiată o procedură legală în baza art. 46 CC al RM care prevede “îndepărtarea și eliberarea tutorilor de la îndeplinirea obligaţiilor lor” din motivele de abuz si violență.
Din mai multe anchetele sociale privind monitorizarea situaţiei copilului aflat sub tutelă, prezentate de organul de tutelă se constată o situație bună a copilului și chiar atașamentul copilului față de tutore, acest lucru a fost constat si demonstrat de avocatul parlamentar, în ședința următoare însă Direcția a prezentat o altă anchetă socială din 15.05.2013 în care apare informaţia ce o carcterizează negativ pe tutorele N, iar formularea concluziilor este prezentată într-o formă care face aluzii la consecințe în cazul cînd tutorele nu va colabora eficient cu specialiștii, acest document trezește suspiiciunile avocatului parlamentar (ancheta din 15.05.2013 descrie o vizită din 16.05.2012).
Decizia de a “înceta tutela” a fost adoptata doar în baza unui raport de evaluare psihologică a copilului X., raport întocmit în urma unui apel anonim în adresa Asociaţiei Obşteşti CNPAC și a deciziei organului de tutelă. Din declaraţiile psihologului în şedinţa de judecata s-a constatat că copilul nu a declarat acte de violență si nici nu au fost depistate urme de violență fizică, ce ar avea un impact grav asupra integrităţii fizice si psihice a copilului, acesta spunea că bunica (anume așa se adresează copilul tutorelui) încerca să-l bată, însă el se ascundea sub masă. Totodată psihologul a confirmat că copilul la vîrstă de 8 ani are tendinţa de a nu spune adevărul.
Considerăm ca acest raport corespunde mai mult unei caracterizări a personalităţii copilului X. și nu este o evaluare psihologică efectuată cu utilizarea unor formule sau metodologii care ar scoate în evidență actele de violență fizică si psihologică si cît de grav îl afecteaza acestea pe copil.
În cazul dat este evident că tutorele ar fi trebuit să cunoască metode speciale de comportament în relaţie cu minorul în procesul de educare. Direcția nu i-a oferit tutorelui asistență metodologică de informare, educare a copilului aflat sub tutelă. Raportul psihologic mai constată existența unei legături afective dintre copil și tutore.
In consecintă, neprofesionalismul autoritații tutelare a provocat suferinţe psihice atît copilului, cît și tutorelui, fiindcă desparțirea fără temei legal a unor persoane între care există atașament afectiv este un abuz psihologic. De fapt, nu atitudinea necompententă a tutorelui a afectat psihologic copilul, ci atitudinea și măsurile ilegale întreprinse de autoritatea tutelară.
Copilul a fost plasat iniţial intr-un Centru de plasament, apoi la recomandarea CNPAC într-un serviciu de asistență parentală profesionistă. Schimbarea frecventă a mediului familial este o suferinţa psihologica, lucru afirmat si de psiholog în instanţa de judecată. Mai mult, la 07 iulie Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate a luat o decizie de a interzice întrevederile dintre tutore și copil.
În raportul psihologului se menţionează ”desi relaţia tutore-copil este disfuncțională, există un ataşament între ei. O deprindere legată de mediul de trai, deci separarea bruscă ar putea să constituie un factor stresant puternic pentru copil. În acest sens se recomandă să se menţină si relaţia copilului cu tutorele ”.
Este regretabil faptul că un psiholg, constietizînd că copilul poate să sufere o traumă psihologică, din motivul separării de tutore, totuşi, recomandă ca copilul să fie integrat în alt mediu protector. Nu este clar de ce psihologul nu recomandă autorității tutelare să lucreze cu tutorele, sa-i ofere sprijinul și informaţia necesara în relaţiile de comunicare și educare a copilului. Recomandările psihologuilui sînt dure, subiective și nu respectă interesul copilului, ceea ce în consecinţă a cauzat stres emoţional minorului. Mai mult, la 07 iulie 2014 Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate a luat o decizie de a interzice întrevederile dintre tutore și copil.
Raportul psihologului în cazul minorului X. a înlocuit practic o hotărîre a instanţei de judecată și este în detrementul copilului. In scrisoarea CNPAC, adresată Direcţiei pentru protecţia drepturilor copilului sect.Rîșcani, se recomanda menţinerea întrevederilor cu fostul tutore si identificarea unei forme de protecţie de tip familial cea mai potrivita formă de protecţie fiind serviciul de asistență parentală profesionistă. Autoritatea tutelara s-a bazat numai pe recomandările unei Asociaţii obşteşti si nu a solicitat o investigaţie a organelor de drept. Nu există recomandări ale procurorului, poliţistului de sector sau altor persoane abilitate să investigheze o încălcare a legii.
Copilul nu este un obiect sau o proprietate a cuiva si nu putem decide soarta acestui copil fara a-i asculta opinia lui. Opinia copilului de a se desparţi de tutore nu s-a regăsit nici iutr-un act administrativ al autorității tutelare cu atît mai mult în raportul de evaluare psihologică a copilului. Însă art.54 CF al RM stipulează că: ” copilul are dreptul sa-si exprime opinia la soluţionarea in familie a problemelor care ii ating interesele si s-a fie audiat in cursul dezbaterilor judiciare sau administrative.
De opinia copilului care a atins virsta de 10 ani se va ține cont în mod obligatoriu dacă aceasta nu contravine intereselor lui. Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului în art.12 arata că: ”statele vor garanta copilului capabil de descernamint dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricărei problem care ii prveste”.
Avocatului parlamentar, în temeiul art.11 lit.o) a Legii nr.52 a înaintat un demers la Centrul de Expertize ’’Credibilitate” pentru efectuarea unei expertize psihologice a minorului X. și tutorelui acestuia. În Raportul psihologic din 10.09.2014 este menţionat că evaluarea copilului nu a fost posibilă, deoarece autoritatile tutelare au interzis psihologului şedinţele cu copilul, facînd trimitere la o hotarîre a instanţei de judecata prin care s-a respins demersul avocatului parlamentar de a efectua expertiza. Psihologul însă a reușit să realizeze o expertizare a tutorelui.
Concluzia generala a psihologului este următoarea: „N. simte un ataşament puternic pentru X., este gata de sacrificiu de sine pentru binele copilului, care ar putea afecta în mod negativ personalitatea copilului, dar, în acelaşi timp, acest ataşament poate fi un factor motivator puternic pentru a învăţa metode rezonabile, constructive ale educaţiei".
Una din recomandările psihologului este ca tutorelui să i se permită și să încurajeze comunicarea cu copilul X..
Autoritatile tutelare au creat piedici, refuzînd practic avocatului parlamentar a contacta si comunica cu copilul X.. La interpelarea avocatului parlamentar din 09.07.2014 la Direcţia protecţia dreptului copilului sect. Rîșcani prin care se solicita informaţii despre locul plasării copilului pentru a vizita copilul, Direcţia informează că se va conforma deciziei Judecătoriei Riscani emise la 16.07.2014(de fapt, în ședința de judecată din 16.07.2014 la care se face referire nu a fost emisă nici o decizie) cît și a altor decizii ce urmează a fi luate”.
Avocatul parlamentar pentru protecția drepturilor copiilor T. Plămădeală își exprimă îngrijorarea în legatură cu poziția abordată de Direcția pentru protecția drtepturilor copilului a sectorului Rîșcani în cazul minorului X. și tutorelui acestuia.
Deși funcționarii Direcției în toate actele emise pe acest caz fac trimitere la faptul că interesul superior al copilului este principiul de care se conduc, impresia pe care o lasă analiza acestui caz și a deciziilor emise este că nu de acest principui sînt ghidați cei care decid soarta copilului. Lipsa de profesionalism, poziția rigidă, care duce la traumatizarea suplimetară a copilului, lipsa de deschidere și dialog manifestate de autoritatea tutelară în raport cu tutorele, dar și cu avocatul copilului în acest caz pun la îndoială respectarea principiului de bază al activității organului de tutelă de către funcționarii acestuia –interesul superior al copilului.
Avocatul parlamentar pentru protecția drepturilor copiilor T. Plămădeală înaintează un apel funcționarilor din Direcția pentru protecția drtepturilor copilului a sectorului Rîșcani de a se conduce cu adevărat doar de interesul superior al copilului atît în soluționarea acestui caz și a altor cazuri analoge.
Funcționarii care sînt implicați în soluționarea problemelor copiilor aflați în dificultate nu trebuie să uite că în spatele oricărei decizii este soarta unui copil, a unei personalități ce are suflet și sentimente, care din cauza unor circumstanțe nefaste, a ajuns într-o situație dificilă.
Datoria funcționarilor este să înțeleagă necesitatea de a respecta mai presus de orice interesul superior al copilului, de a alege acele instrumente oferite de lege, care nu afectează negativ simțurile, siguranța și viața copilului.