A A A

Avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu contestă la Curtea Constituţională modificările operate în iulie 2012 în art. 3 din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte

 

Avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu s-a adresat la Curtea Constituţională  cu solicitarea exercitării  controlului  constituţionalităţii pct. (6) şi (7) din art. 3 al Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr.273-XIII  din  09.11.94 cu modificările sale ulterioare operate prin art. II din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 187  din  11.07.2012.

Prevederile vizate stipulează:

-         pct.6,,Buletinele de identitate şi permisele de şedere se completează în limba de stat”;

-       pct.7 ,,Denumirea cîmpurilor informaţionale din buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se indică în limba de stat şi în limba rusă”.

Avocatul parlamentar consideră că aceste modificări contravin art.10, 16, 28, 54 din Constituţia Republicii Moldova, art.12 din Declaraţia universală a drepturilor omului, art.8 din Convenţia Europeană a Drepturilor omului, art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice,  art.11 din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

 În redacţia veche a legii nr.273, în art. 3 alin.(6) din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, erau indicate următoarele: ,,Buletinele  de  identitate se  completează în limba  de  stat, în limbile  rusă  şi engleză, cu excepţia  buletinului de identitate  pentru  refugiaţi  şi buletinului de identitate  pentru  beneficiarii de protecţie umanitară, care se completează numai în limba de stat“. Alin. (7) din Lege prevedea,,La întocmirea  buletinelor de  identitate în limba rusă, la cerinţa  persoanei  care aparţine unei minorităţi naţionale se indică patronimicul în conformitate cu normele limbii sale materne”.

Astfel, în sensul alin. (2) al art. 10 din Constituţie expres este prevăzut: „Statul recunoaște și garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice și religioase“.

În sesizare se mai menţioneazăcă Republica Moldova este parte la  un şir  de  instrumente juridice internaţionale referitoare  la  drepturile omului,  dintre  care  o incidenţă directă asupra cauzei  examinate  are Documentul  Reuniunii  de la Copenhaga a Conferinţei pentru  Dimensiunea Umană  a O.S.C.E din 29 iunie 1990.

Aurelia Grigoriu consideră că, prin modificarea pct.6 şi 7 din art.13 din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr.273-XIII  din  09.11.94, s-a creat un vid legislativ în privinţa obligativităţii de a ţine cont de voinţa persoanei aparţinînd minorităţilor naţionale la utilizarea dreptuluisă-şi utilizeze numele, prenumele şi patronimicul în  limba   minoritară şi  dreptul    la recunoaşterea  oficială  a  acestora.

 

Textul sesizării:

2013-08-13

 

 

 

                

 

 

 



[1]Hotărîre parlamentului privind aderarea Republicii Moldova la instrumentele juridice internaţionale referitoare la drepturile omului   nr. 707-XII din 10.09.91