Într-un mesaj expediat pe numele prim-ministrului Iurie Leancă, ombudsmanul propune iniţierea revizuirii prevederilor art. 178 alin. (1) din Codul muncii şi din punctul 1 al Regulamentului cu privire la acordarea unor garanţii şi compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 435 din 23.04.2007), în scopul asigurării garanţiilor şi compensaţiilor în condiţii echitabile pentru toate persoanele care îmbină munca şi studiile.
Anatolie Munteanu atenţionează prim-ministru asupra faptului că, potrivit Regulamentului menţionat, de garanţii şi compensaţii pot beneficia doar „salariaţii care îşi fac studiile în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova acreditate conform legii”. Persoanele care îmbină munca şi studiile în instituţii de învăţămînt din alte ţări rămîn în afara protecţiei sociale a statului, fără nicio justificare obiectivă şi rezonabilă.
În opinia avocatului parlamentar, prin actul normativ enunțat, contrar prevederilor art. 16 din Constituție, statul nu asigură pentru toate persoanele condiții egale și echitabile de acces la oportunitățile disponibile în societate, inclusiv oportunitățile de accedere în învățămîntul superior. Totodată, dispozițiile actului normativ menționat creează o diferențiere între angajații care îmbină munca cu studiile, avînd ca efect suprimarea egalității de posibilități și de tratament în materie de ocupare a forței de muncă și exercitare a profesiei, ceea ce încalcă principiul egalității tuturor cetățenilor Republicii Moldova în fața legii (art. 16 din Constituție) și aduce atingere dreptului la muncă și la protecția muncii (art. 43 din Constituție).
În mesaj se mai menţionează că, ratificînd Convenția privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, statul s-a angajat să formuleze și să practice o politică națională care să urmărească promovarea egalității de posibilități și de tratament în materie de ocupare a forței de muncă și exercitare a profesiei, în scopul eliminării oricăror discriminări.
Asigurarea egalității de posibilități și de tratament pentru orice persoană în sfera instruirii este încă o obligație asumată de Republica Moldova prin ratificarea Convenției privind lupta împotriva discriminării în domeniul învățămîntului.
Totodată, semnînd Declaraţia de la Bologna, Republica Moldova și-a luat angajamentul de a-şi reforma sistemul de învăţămînt astfel încît să participe, de rînd cu alte state europene, la crearea unui Spațiu Unic European al Învățămîntului Superior.
Aceasta presupune acceptarea principiilor acestui proces educațional, care rezultă din declarațiile și comunicatele ministeriale, și includerea lor in filozofia sistemului național de învățămînt superior. Printre principiile în cauză este relevantă dimensiunea socială a Procesului de la Bologna - parte constitutivă a Spațiului Unic European al Învățămîntului Superior şi o condiţie necesară pentru asigurarea atractivităţii şi competitivităţii acestuia.
Dimensiunea socială cuprinde măsuri adoptate de guverne pentru a ajuta studenţii, mai ales pe cei provenind din grupuri sociale dezavantajate, precum şi pentru a asigura servicii de orientare şi consiliere în vederea extinderii accesului la învăţămîntul superior. Dimensiunea socială dorită în Spațiul European al Învățămîntului Superior țintește către egalitate de șanse în educație, în termeni de acces, participare și completare cu succes a studiilor în condițiile de cazare și învățare, consiliere și îndrumare, suport financiar și participarea studenților în guvernarea educației superioare. Dimensiunea Socială implică, de asemenea, oportunități egale în mobilitate atunci cînd este vorba de portabilitatea suportului financiar, înlăturarea barierelor și factori motivaționali.
În mesaj se mai subliniază că la conferința ministerială de la Londra (mai 2007) statele-semnatare aureafirmat importanța ca studenții să aibă șansa de a-și termina studiile fără obstacole ce țin de mediul lor de proveniență, atît social, cît și economic.
Regulamentul cu privire la acordarea unor garanţii şi compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile prevede pentru persoanele vizate, spre exemplu, posibilitatea reducerii timpului de muncă, cu acordarea concediilor suplimentare plătite (păstrîndu-li-se 75% din salariul mediu la locul de muncă de bază). Mai sunt prevăzute concedii suplimentare plătite pentru pregătirea şi susţinerea tezei, colocviilor şi examenelor, implicit de licenţă sau de absolvire (durata concediilor variază în funcţie de instituţiile de învăţămînt mediu sau de specialitate, instituţii de învăţămînt secundar profesional sau studii în învăţămîntul postuniversitar specializat). Cheltuielile de deplasare tur-retur, o dată pe an, cu transportul feroviar şi transportul auto public pentru studenţi din instituţiile de învăţămînt secundar care îşi îmbină munca cu studiile sunt suportate în mărime deplină de unitatea în care aceştia sunt angajaţi, la prezentarea documentelor de călătorie.
Problema în cauză în intrat în vizorul avocatului parlamentar drept urmare a adresării la Centrul pentru Drepturile Omului a unei petiţionare care în prezent îşi face studiile peste hotarele ţării.