Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a menționat că în Raportul privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în anul 2017 în Republica Moldova s-a referit la domeniile mai problematice, cum ar fi dreptul la un proces echitabil, libertatea individuală și siguranța persoanei, libertatea de exprimare,  dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la un mediu ambiant ecologic sănătos, dreptul la muncă și protecția muncii, dreptul la protecția socială, corupția și drepturile omului, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în localitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender (Transnistria).  

Capitole distincte din Raport reflectă situația în domeniul protecției drepturilor copilului  și privind prevenirea torturii. În Raport se mai prezintă activitatea Oficiului Avocatului Poporului în cifre, precum și cea de promovare a drepturilor omului.

Potrivit statisticilor Oficiului Avocatului Poporului, deduse din numărul de adresări la instituție, cele mai încălcatre drepturi în Republica Moldova în 2017 au fost dreptul la viață și la integritate fizică și psihică,  accesul la justiție,  dreptul la asistență și protecție socială, dreptul la ocrotirea sănătății.

Avocatul Poporului semnalează existența unor probleme grave ce țin de respectarea libertății individuale și siguranței persoanei din cauza aplicării excesive a detenției preventive.

Avocatul Poporului reamintește, făcînd trimitere la Hotărîrea Curții Constituționale a Republicii Moldova nr.3 din 23.02.2016, că arestarea preventivă trebuie să fie o excepție de la dreptul de libertate și securitate, și să fie aplicat în cazuri, în care sunt prezentate probe certe, însoțite de argumentări, care ar confirma cu certitudine probabilitatea comiterii acțiunilor de către persoanele bănuite. Conform datelor invocate în raport, se observă o pondere mare a demersurilor procurorilor cu privire la aplicarea arestului preventiv admise de judecătorul de instrucție. Totodată, ponderea recursurilor apărătorilor, admise de judecătorii Curții de Apel, este în scădere. Problema aresturilor preventive, deși este una veche, a revenit în atenția presei, cît și autorităților competente cu ocazia unor dosare de rezonanță, printre care și cazul lui Andrei Braguța, care a decedat în luna august 2017, în timp ce se afla în arest preventiv în izolator.

În raport se menționează că Avocatul Poporului s-a sesizat pe marginea acestui caz mediatizat pe larg și a efectuat o investigație pe marginea acestuia, făcînd ulterior public un Raport special pe subiectul dat – cazul A.Brăguță.  În rezultatul investigației s-a constatat că, din momentul reținerii cetățeanului A. Brăguță de către angajații poliției și până la plasarea acestuia în instituțiile penitenciare, au fost încălcate garanțiile minime împotriva relelor tratamente și nu a fost asigurată respectarea demnității umane.

Dreptul la un proces echitabil

În Raport se constată că la șapte ani de la începerea implementării Strategiei de reformă a sectorului Justiției, încrederea cetățenilor în justiția națională a ajuns la 16%, invocîndu-se datele Sondajului privind opinia publică despre sistemul judecătoresc din Moldova, realizat pentru Consiliul Superior al Magistraturii în perioada lunii decembrie 2017.

Totodată, în sondaj se arată că  75% din populația este de părere că în sistemul judecătoresc din Republica Moldova corupția este mult sau foarte mult prezentă. În rândurile persoanelor care au interacționat cu instanțele de judecată, 83% dintre respondenți au afirmat că aceasta este foarte mult sau mult prezentă în sistem.

Avocatul Poporului a reiterat în Raport problema tergiversării examinării cauzelor în instanţele de judecată şi a executării hotărârilor judecătoreşti; practica vicioasă instituită de unii executori judecătorești de a pune sechestrul pe conturile de salarii și pensii ale debitorilor. O altă problemă semnalată de către Ombudsman se referă la realizarea dreptului oricărui acuzat de a fi informat, în cel mai scurt termen, într-o limbă pe care o înțelege și într-un mod detaliat, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa.

Avocatul Poporului mai amintește în Raport despre îngrijorările exprimate de către Comisarul European pentru drepturile omului, Nils Muižnieks, după vizita efectuată în anul trecut în Republica Moldova  pentru situația în sfera justiției: deficienţele legate de eficienţa şi imparţialitatea justiţiei; existența unor semnale privind atitudinea părtinitoare a procurorilor în cadrul procedurilor judiciare şi privind cazurile de intimidare şi hărţuire a avocaţilor; efectuarea justiției în Moldova în manieră selectivă.

În contextul celor expuse, Avocatul Poporului consideră necesară continuarea reformelor inițiate în domeniul justiției și întreprinderea unor acțiuni ferme care să asigure un sistem de justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate. Totodată, implementarea acțiunilor de eradicare a corupției din sistemul de justiție este imperios necesară, dat fiind faptul că această problemă afectează în mod direct și negativ imaginea justiției din Republica Moldova, atât în raport cu cetățenii propriei țări cît și în raport cu partenerii de dezvoltare.

 Vorbind despre respectarea dreptului la protecție socială, Mihail Cotorobai a  atenționat că majorarea prețurilor și tarifelor la mărfurile de consum și servicii de primă necesitate a agravat situația populației și a afectat realizarea dreptului la un trai decent, în special pentru grupurile social-vulnerabile.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică,  în trimestrul III al anului 2017, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pentru o persoană pe lună 2 224,4 lei, iar cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au constituit în medie 2301 lei pe o persoană. Totodată, minimul de existență mediu lunar pe o persoană în semestrul I a constituit 1866,3 lei. Aceste date denotă faptul că cheltuielile medii lunare de consum depășesc nivelul minimului de existență mediu lunar stabilit pentru o persoană, dar și al veniturilor disponibile ale populaţiei. Totodată, datele BNS relevă pentru anul 2017 o majorare semnificativă a tarifelor la serviciile de sănătate – cu 75,5%.

În context, Avocatul Poporului a mai amintit și datele studiului sociologic realizat de Asociația Keystone Moldova, potrivit cărora, în anul 2017 mai bine de 90% din persoanele cu dizabilități au menționat prestațiile sociale în calitate de sursă principală de venit. Ponderea persoanelor cu dizabilități (64%) care au indicat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar este de două ori mai mare decât în mediul populației generale (31%). Mai bine de 80% din respondenți au indicat că veniturile lor nu acoperă deloc sau acoperă în mică măsură nevoile primare (alimentația, îmbrăcămintea/încălțămintea) și serviciile de reabilitare.
Datele statistice oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale atestă faptul că cuantumul pensiei pentru 71,8% din beneficiarii de pensii este sub minimul de existență stabilit pentru pensionari.

Problemele invocate în adresările către Avocatul Poporului în anul 2017 nu diferă substanțial de cele abordate în anii precedenți. Neasigurarea dreptului la un trai decent pentru fiecare persoană, implicit prestațiile sociale sub minimul de existență, salariile mici, serviciile sociale insuficiente, asigurarea cu spațiu locativ a grupurilor/familiilor aflate în situații de risc sporit de vulnerabilitate, aplicarea eronată a prevederilor legale la stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă, implementarea defectuoasă a serviciului „Asistență personală” - sunt unele dintre problemele care rezultă din cererile parvenite la Oficiul Avocatului Poporului.

În contextul respectării dreptului la sănătate, Mihail Cotorobai a menționat că pe parcursul anului 2017, cel mai frecvent invocate  încălcări ale drepturilor omului în domeniul ocrotirii sănătății au fost atitudinea indiferentă și lipsa respectului față de pacient din partea lucrătorilor medicali; nerespectarea dreptului la intimitate și confidenţialitate; încălcarea dreptului la informarea corectă a pacientului, la accesul la tratament specializat, la evitarea suferinţei şi a durerii nejustificate, precum și accesul limitat la standardele de calitate, asigurarea tratamentelor costisitoare ş.a. Rămân actuale și în anul de referință problemele menționate anterior de Avocatul Poporului: aparatajul medical învechit, insuficienţa acută a cadrelor medicale, mai ales în zonele rurale, subfinanţarea sistemului medical şi dotarea corespunzătoare a instituţiilor medicale, starea deplorabilă a unor instituții medicale.

Dreptul la sănătate este abordat în Raport prin prisma prevederilor internaţionale, punându-se accent pe drepturile pacientului, acestea fiind stipulate în Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor, care include 14 drepturi ale pacientului.

Avocatul Poporului a făcut referire la Raportul special elaborat de Instituția Ombudsmanului în urma investigării cazului Niculinei Bulat, în care a scos în evidenţă mai multe deficiențe ale sistemului medical.

Avocatul Poporului consideră că atît problemele sistemice, cum sunt finanţarea instituţiilor medicale, cît și atitudinea neglijentă a managerilor generează încălcări grave ale drepturilor pacientului. În concluzie, se impune ca Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale să i se atribuie calitatea de fondator al tuturor spitalelor publice din ţară. Acest lucru va asigura, printre altele, optimizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate și gestionarea eficientă a resurselor financiare.

Avocatul Poporului reiterează necesitatea de a crea mecanisme eficiente de soluţionare extrajudiciară a plângerilor pacienţilor şi de soluţionare a litigiilor în domeniul sănătății.  Totodată, se impune adoptarea cadrului normativ eficient și crearea unor instituții funcționale pentru soluționarea cazurilor de malpraxis. Asta deoarece în prezent în Republica Moldova nu există o legislaţie specifică în domeniul malpraxisului care să stabilească şi să reglementeze răspunderea civilă a prestatorului de servicii de sănătate.

În altă ordine de idei, Avocatul Poporului și-a reiterat îngrijorările legate de problemele de mediu - subdezvoltarea rețelei de colectare și prelucrare a deșeurilor, a rețelei de canalizare, în special în mediul rural, fapt ce are un impact negativ puternic asupra calității mediului înconjurător. La fel, este necesară dezvoltarea la nivel național a rețelelor de apeduct, pentru a asigura accesul populației la resurse de apă potabilă de calitate.

Mihail Cotorobai a invocat datele studiului realizat de „Apă-Canal Chişinău”, potrivit căruia apa din peste 80% din fântânile din ţară nu corespund normelor sanitare, iar apa din 60% din sursele subterane nu este bună de băut. Situaţia cea mai precară a fost constatată în Teleneşti, Criuleni, Ungheni şi Făleşti.
Conform datelor Centrului de Sănătate Publică, 93,4% din numărul total al populaţiei din localitățile urbane are acces durabil la surse sigure de apă potabilă, iar în spaţiul rural – doar 30,3%. Lipsa sistemelor de canalizare și de epurare a apelor uzate, inclusiv în instituțiile pentru copii, afectează condițiile igienice de trai ale populației și duce la poluarea apelor freatice și la
răspândirea bolilor condiționate de apă.

Conform unui raport al Curții de Conturi, 99,7% sau 1147 de gunoiști situate în mediul urban și cel rural nu corespund cerințelor legislației de mediu. Un exemplu care denotă acest lucru este Poligonul de depozitare a deșeurilor din preajma comunei Bubuieci, despre care s-a sesizat din oficiu și Avocatul Poporului. Cu toate că terenul nu corespundea criteriilor unei gunoişti, totuși transportarea zilnică a mii de tone de deşeuri a fost tolerată, ceea ce a dus în mod direct la degradarea mediului, au existat scurgeri de deşeuri lichide în sol, iar de acolo – în apele freatice, iar apoi – în râuri şi lacuri, o adevărată catastrofă ecologică.

Vorbind despre dreptul la muncă și protecție a muncii, Ombudsmanul a spus că pe parcursul anului 2017 au fost abordate aceleaşi probleme care vizează respectarea dreptului la muncă şi la protecţia muncii, şi anume: salariile mici, restanţele la salariu, angajarea persoanelor în câmpul muncii şi altele. Potrivit informației prezentate de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, în trimestrul III al anului 2017, suma restanțelor la plata salariilor în unitățile din economia națională constituia 203,6 milioane de lei. Astfel, peste 630 de mii de salariați nu și-au primit salariile la timp. Potrivit aceleiași surse, cele mai mari restanțe s-au înregistrat în următoarele domenii de activitate: în transport și depozitare, în industria prelucrătoare, în ramura captării, tratării și distribuției apei, în construcții, în silvicultură și exploatarea forestieră. Ombudsmanul a soluționat 2 cazuri pentru repunerea în drepturi a persoanelor care au invocat restanțe la achitarea salariului.

Avocatul Poporului a mai atras atenția că salariul minim pe țară, în mărime de 1000 lei, nu a fost modificat din 01.10.2014. Dacă raportăm cuantumul salariului minim pe țară la minimul de existență a populației apte de muncă, care a constituit în semestrul I al anului 2017 - 1980,9 lei, constatăm că acesta acoperă doar circa 50 % din valoarea minimului de existență. Datele statistice demonstrează că veniturile din activitatea salarială reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 43,5% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de trimestrul III 2016 cu 1,9 puncte procentuale.

Mihail Cotorobai a mai relevat că în Raportul pentru 2017 a vorbit și despre rolul său de prevenire a corupţiei prin responsabilizarea instituţiilor publice cu privire la respectarea drepturilor omului şi asigurarea protecţiei avertizorilor de integritate. Această funcție i-a fost atribuită prin adoptarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2020, în care unul dintre pilonii Strategiei - pilonul VI se referă la Avocatul Poporului.

În Strategie se constată că de cele mai dese ori drepturile cetăţenilor sunt afectate de administrarea defectuoasă şi birocraţia din instituţiile publice, de neregulile administrative, de incorectitudine, discriminare, de persecuțiile din partea superiorilor, de abuzul de putere, de lipsa de răspuns şi reacţii din partea autorităţilor, precum şi de refuzul sau întîrzierile nejustificate ale acestora de a oferi informaţii. Persecuția persoanelor care denunţă sau avertizează, în interes public, cu privire la comiterea unor iregularităţi, abuzuri sau încălcări în cadrul instituţiilor are conotaţii îngrijorătoare.

În prezent, nicio autoritate publică nu şi-a asumat funcţia de protecţie şi reprezentare a intereselor persoanelor care denunţă/avertizează cu privire la potenţiale infracţiuni de corupţie şi alte practici ilegale. Astfel, reieșind din atribuțiile care îi revin Avocatului Poporului, prevăzute de Legea nr. 52 din 03.04.2014, a fost stabilit și rolul Ombudsmanului în Strategia naţională de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2020.

La capitolul respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, Mihail Cotorobai a relevat că, în anul 2017, Reprezentanța Varnița a Oficiului Avocatului Poporului a înregistrat 273 cereri scrise și adresări verbale, majoritatea parvenind de la cetățeni domiciliați în regiunea transnistreană (cca 80%). Printre problemele invocate de solicitanți au fost: documentarea defectuoasă cu acte naționale și de stare civilă, în special a minorilor; ingerințe în libera circulație și proprietatea privată; încălcarea dreptului la muncă și protecție socială. Cea mai des sesizată problemă ani la rând continuă să fie documentarea cu acte de stare civilă (cca 40 % din numărul total al adresărilor), precum și recunoașterea faptelor de stare civilă produse și înregistrate în regiunea transnistreană.

Avocatul Poporului a reiterat că starea de nesiguranță pentru respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este generată nu numai de acțiunile/inacțiunile autorităților din regiunea transnistreană, dar și de alți factori. Printre aceștia se numără: lipsa mecanismelor de asigurare a drepturilor omului în spațiul necontrolat; neintervenirea sau intervenirea ineficientă a autorităților publice centrale în unele cazuri, atunci când ar fi posibil; lipsa unor reglementări legislative care ar putea oferi soluții pe anumite segmente; birocratismul și neglijența sau abuzul în serviciu admis de unii funcționari publici; informarea insuficientă a populației despre atribuțiile și serviciile prestate de autoritățile publice, cultura juridică redusă etc.

Avocatul Poporului a menționat importanţa utilizării eficiente a tuturor mecanismelor disponibile în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, orientate spre impulsionarea procesului de negocieri şi obținerea unor rezultate perceptibile. Rezultatele consultărilor în cadrul formatului „5+2” de reglementare a conflictului transnistrean impun elaborarea unor strategii clare pentru viitor, revizuirea şi adoptarea strategiei grupurilor de lucru sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului pentru realizarea iniţiativelor Preşedintelui Republicii Moldova privind întărirea încrederii şi securităţii în contextul procesului soluţionării problemei transnistrene nr.1178 din 31.10.2007. Mihail Cotorobai a mai reiterat necesitatea instituirii grupului de lucru sectorial pentru drepturile omului, care ar trebui să fie una din prioritățile acestui proces.

Vorbind despre situația privind prevenirea torturii, Avocatul Poporului a accentuat că anul 2017 a scos în evidență multitudinea și complexitatea problemelor cu care încă se mai confruntă statul în contextul asigurării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în locurile de detenție. Cazul Braguța a readus pe agenda publică incapacitatea sau nedorința autorităților de eradicare a fenomenului torturii și a impunității. Indiferența, neglijența și factorul uman; șirul de reforme inițiate, dar nefinalizate; eșecul de comunicare instituțională, în special între instituțiile sistemului penal și ale celui civil; documentarea și raportarea defectuoasă a actelor de tortură; lipsa unor reglementări interne clare cu privire la intervenirea în situații excepționale și de izolare a persoanelor cu dizabilități sau cu tulburări; nerespectarea procedurii de reținere prevăzute de art.167 Cod de procedură penală al R. Moldova; insuficiența angajaților responsabili de supravegherea și securitatea reținuților; imposibilitatea gestionării crizelor comportamentale etc. sunt doar câteva elemente subiective ale acestui proces vicios, care a condus la un final tragic – decesul unei persoane aflate în custodia statului.

Potrivit datelor Oficiului Avocatului Poporului, în 2017 au parvenit 488 cereri din locurile de detenție, dintre care 86 au fost preluate pentru investigare. În majoritatea cererilor sunt reclamate condițiile rele de detenție. Asigurarea unor condiții minime de detenție în instituțiile penitenciare rămâne o problemă majoră. Actualmente, statul nu-și poate onora obligația de a asigura spații de detenție demne și sigure.

La 31 decembrie 2017, în sistemul penitenciar erau deținute 7635 persoane, cu 127 mai puține decît în anul precedent. Potrivit ultimei evaluări a capacității de cazare a sistemului penitenciar a fost stabilit că, în condiția respectării normelor CPT care

prevăd că unui deținut trebuie să-i revină o suprafață de cel puțin de 4m2 de spațiu în
încăperile de detenție, în instituțiile penitenciare pot fi plasate 6735 de persoane, față de 7635 de
persoane deținute la momentul evaluării (31 decembrie 2017). Respectiv, asistăm la
suprapopulare de 900 persoane.

Detenția persoanelor în izolatoarele de detenție preventivă
peste 72 ore rămâne cea mai gravă problemă identificată în vizitele preventive, de altfel – una care lezează drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Problema detenției reținuților peste termenul legal de 72 ore pe motivul nedocumentării a
fost atenționat în Raportul pe cazul Braguța.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a menționat că 2017 a fost cel de-al doilea an de exercitare a mandatului în calitate de Ombudsman pentru drepturile copilului. În activitatea desfășurată s-a axat pe realizarea unor obiective pe domenii precum respectarea drepturilor copilului la viață, sănătate, la educație, la nume și cetățenie, respectarea drepturilor copiilor cu necesități speciale. Ombudsmanul a mai menționat că în atenția ei s-au aflat de asemenea probleme vizînd protecția copiilor în situație de stradă, a copii în contact/conflict cu legea.  Probleme concrete din sferele enunțate sunt analizate în Raport, în care vine cu recomandări pentru ameliorarea stării de lucruri.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a relevat că în procesul de monitorizare a respectării dreptului copilului la viață în anul 2017 a constatat  eficiența redusă a măsurilor întreprinse de autoritățile statului în domeniul protecției vieții copiilor atunci când se află în spațiul on-line; probleme vizînd abandonul nou-născuților de către părinții acestora în locuri care reprezintă pericol pentru viața și sănătatea lor. Din informația acumulată și examinată pe parcursul anului, Maia Bănărescu denotă carențe care duc la încălcarea dreptului la nume și cetățenie precum neînțelegerile apărute la stabilirea paternității copilului; refuzul fostului soț al mamei de a depune declarația de înlăturare a prezumției de paternitate; insistența părinților de a înregistra nașterea copilului conform domiciliului și lipsă de responsabilitate a acestora în vederea declarării nașterii la organul de stare civilă; pierderea sau deteriorarea actului constatator al nașterii; dezacordul părinților privind atribuirea codului numeric personal IDNP, de cele mai multe ori din motive religioase; pluralitatea de cetățenii a părinților care creează dificultăți în procesul de evidență a nașterilor; introducerea ilegală a copiilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului a mai stabilit că implementarea sistemului de protecție a copilului este una lacunară, care nu corespunde întru totul standardelor internaționale. Motivele din care copiii sunt lipsiți de îngrijire părintească sunt diverse (părinți emigrați, părinți în detenție, părinți divorțați, părinți decedați, copii abandonați, copii imigranți neînsoțiți, copii care se află în stradă, etc.).

În opinia Maiei Bănărescu, anul 2017, ca și cel precedent, a demonstrat starea dezastruoasă de lucruri la capitolul alimentația copiilor în instituțiile de învățământ, cât și în alte instituții unde se află copii. În cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului, organizată al solicitarea Ombudsmanului Copilului, s-au discutat mai multe aspecte: lipsa unui meniu unic adaptat vârstei copilului care ar oferi o creștere și o dezvoltare sănătoasă, normele financiare pentru alimentarea unui copil în cuantum mic, calitatea proastă a  produselor alimentare achiziționate pentru prepararea hranei copiilor, lipsa unui organ de control al calității mâncării preparate, produsele alimentare necalitative și cu termenul de valabilitate expirat, procesul fraudulos al achizițiilor publice.

Un alt subiect ale monitorizărilor realizate de către Ombudsmanul Copiilor ține de vaccinarea copiilor, care a fost abordată pe larg și în anii precedenți. Acțiunile întreprinse de Guvernul Republicii Moldova, societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova nu s-au soldat cu un succes sesizabil. Astfel, Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numărul copiilor vaccinați a scăzut sub nivelul de siguranță de 95%, recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Referindu-se la respectarea dreptului la educație a copilului, Avocatul copilului atenționează că excesiv de încărcat, teoretizat și de o complexitate înaltă rămîne a fi curriculumul școlar. Conținutul acestuia nu contribuie suficient la dezvoltarea potenţialului individual al copilului și formării lui  ca personalitate, cu spirit civil activ, pregătit pentru a face față realităților vieții.

Maia Bănărescu mai accentuează că copiii nu acumulează deprinderi și abilități care să le fie utile în soluționarea problemelor cotidiene de care se confruntă în viața reală. Sistemul de învățământ nu contribuie la formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, opinie proprie, toleranță și respectarea drepturilor omului.

Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului mai subliniază că statul e obligat să protejeze copiii împotriva abuzului,  violenţa reprezentând o încălcare concomitentă a mai multor drepturi ale copilului: dreptul la integritate fizică, demnitate umană şi protecţia copilului prevăzute de lege. Ombudsmanul a menționat că autoritățile trebuie să-și consolideze eforturile pentru a se asigura că toți copiii sunt protejați împotriva violenței în familie, la școală și în societate. Maia Bănărescu mai accentuează că o altă formă de violență față de copil este exploatarea prin muncă și că în Moldova există probleme serioase la capitolul protecția copilului de exploatarea prin muncă. Există copii care sunt supuși muncilor grele, periculoase și de durată.

Ombudsmanul mai atrage atenția asupra lipsei unei baze unice de date privind actele de violență împotriva copiilor. Actualmente, fiecare entitate publică, ca parte a mecanismului intersectorial, deține informații sub aspectul activității sale, care devin cunoscute doar în limita competenței funcționale.

În altă ordine de idei, Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului constată cu îngrijorare că, în multe situații, minorii se află în arest preventiv perioade inadmisibil de lungi care pot ajunge până la un an, ceea ce constituie o încălcare gravă a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului. Ombudsmanul Copilului revine asupra importanței existenței unui pachet eficient de alternative, pentru ca autoritățile naționale să își respecte obligația prevăzută la articolul 37 litera (b) din Convenția ONU de a folosi privarea de libertate doar ca măsură de ultimă instanță.   În plus, instituțiile abilitate se obligă să ia anumite măsuri legislative și alte măsuri adecvate pentru a reduce utilizarea detenției preventive. 

Secția promovarea drepturilor omului,

relații internaționale și comunicare

02223 40 84 sau 060002656

Oficiul Avocatului Poporului