Avocaţii parlamentari pledează pentru o abordare mai serioasă a procesului de implementare a reformei în sectorul justiţiei. Ombudsmanii semnalează că lipsa de încredere a cetăţenilor în sectorul justiţiei se poate transforma în fenomenul periculos de neîncredere generală față de eficienţa autorităţilor publice şi chiar a statului.
Lezarea dreptului de acces liber la justiţie rămîne a fi motivul principal al apelării cetăţenilor la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova. Despre aceasta se menţionează în Raportul CpDOM cu privire la respectarea drepturilor omului în 2013 în Republica Moldova (http://www.ombudsman.md/sites/default/files/rapoarte/raportul_2013_red_def.pdf).
În anul trecut, 23% din numărul total de adresări la CpDOM au avut ca subiecte îngrădirea dreptului la justiţie. Din cele 368 de petiţii privind calitatea actului justiţiei, în 72 de cazuri s-a invocat tergiversarea examinării cauzei; în 78 – neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti; în 167 de adresări – nerespectarea principiului contradictorialităţii procesului. Datele privind petițiile înregistrate la CpDOM în perioada anilor 2008-2013 denotă că numărul de persoane care au pretins încălсarea dreptului de acces liber la justiție rămîne, cu mici excepții, unul constant.
Probleme actuale ce se referă la asigurarea dreptului la acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabilsunt: comportamentul judecătorilor contrar normelor deontologice; tergiversarea examinării cauzelor civile şi penale; neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti; examinarea îndelungată de Plenul Curţii Supreme de Justiţie a recursurilor în anulare, bazate pe modificările din Codul penal; redactarea hotărârilor motivate cu încălcarea termenului stabilit de lege; încălcarea termenului de expediere a hotărârilor judecătoreşti; admiterea de către angajaţii instanţelor judecătoreşti a unor erori, ce au dus la încălcarea drepturilor şi intereselor legale a participanţilor la proces; eliberarea titlurilor executorii în baza unor hotărîri care nu au devenit definitive; motivarea insuficientă a hotărîrilor judecătoreşti; dezacordul cu hotărîrile definitive şi irevocabile.
Avocaţii parlamentari atenţioneazăcă o serie de sondaje demonstrează gradul redus de încredere a populaţiei în justiţie. De exemplu, cele bianuale realizate de Institutul de Politici Publice conţin o întrebare constantă privitor la gradul de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului, inclusiv în justiţie. Răspunsurile la întrebarea ”Cîtă încredere aveţi în justiţie?”, obţinute în anul 2013, denotă scăderea considerabilă a gradului de încredere a cetăţenilor Republicii Moldova în justiţie. Ombudsmanii semnalează că lipsa de încredere a cetăţenilor în sectorul justiţiei se poate transforma în fenomenul periculos de neîncredere generală față de eficienţa şi integritatea autorităţilor publice şi chiar a statului.
În Raportul CpDOM pentru anul 2013 ombudsmanii au făcut mai multe constatări privind procesul de implementare aStrategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016.
Astfel, potrivit opiniei avocaţilor parlamentari, nu există coerență și consecvență între unele acțiuni prevăzute în contextul Strategiei, inclusiv prin prisma termenului de realizare, ceea ce implică utilizarea ineficientă a resurselor umane și financiare. Formularea echivocă a unor acțiuni provoacă diverse interpretări din partea subiecților responsabili pentru realizarea lor și, drept urmare, acestea rămîn neexecutate sau considerate parțial executate.
De aceea, ombudsmanii pledează pentru adaptarea Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a justiției la realităţile existente, prin revizuirea unor acțiuni, a instituțiilor responsabile, a termenului de realizare, a indicatorilor de performanță.
Deși Ministerul Justiției, autoritatea responsabilă pentru coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei, depune eforturi pentru a asigura transparența reformei sectorului justiției, acestea, în opinia avocaţilor parlamentari, nu sunt suficiente pentru a răspunde necesităților la zi și nu satisface pe deplin interesul publicului față de procesul de reformă.Astfel, contrar dispozițiilor Legii nr. 231 din 25.11.2011, pînă în prezent Ministerul Justiției nu a creat o pagină web dedicată reformei sectorului justiției; societatea civilă și instituțiile-cheie din sectorul justiției nu au deocamdată posibilitatea să facă sugestii sau comentarii pe marginea progreselor acestei reforme. Multiplele studii care au fost deja realizate, deocamdată, nu sînt disponibile pentru public. Nu a fost organizată nici o conferință anuală cu participarea societății civile și a instituțiilor-cheie din sectorul justiției pentru a fi prezentate și dezbătute rapoartele anuale de implementare a Strategiei. Avocaţii parlamentari mai atenţionează asupra faptului că nu au fost făcute publice informațiile despre distribuirea resurselor financiare, debursate de Uniunea Europeană pentru susținerea implementării acțiunilor din Strategie.
Reforma sectorului justiţiei aflată în derulare are drept scop sporirea eficienţei, calităţii actului de justiţie şi a încrederii cetăţenilor. În opinia avocaţilor parlamentari, pentru ca impactul acesteia să fie simţit, pe potriva aşteptărilor şi nevoilor crescînde ale societăţii, iar justiţia să reprezinte un factor real de echilibru şi stabilitate socială în statul de drept, e nevoie de o abordare mai serioasă a procesului de implementare a reformei. Goana după raportări pentru obţinerea următoarelor tranşe de finanţare destinate reformei justiţiei, fără realizarea unor acţiuni eficiente, cu pondere pentru funcţionarea tuturor compartimentelor, dar şi a sistemului în ansamblu, nu va permite obţinerea efectului scontat. Or, o justiţie mai bună şi total independentă este esenţială pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului în toate domeniile, susţin avocaţii parlamentari.