În ultimii 3 ani a crescut numărului adresărilor la CpDOM în care se invocă nerespectarea dreptului la asistenţă şi protecţie socială, dar şi a dreptului la ocrotirea sănătăţii. Cele mai frecvente motive de apelare la avocaţii parlamentari rămîn a fi totuşi pretinsele încălcări ale dreptului la acces liber la justiţie, ale dreptului la securitate şi demnitate personală. Despre aceasta se menţionează în Raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în 2013 în ţara noastră

(http://www.ombudsman.md/sites/default/files/rapoarte/raportul_2013_red_def.pdf). 

Pe parcursul anului 2013, la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova au fost înregistrate 1587 de cereri. Din anul 2010 subiectul cel mai des abordat de către solicitanţi a fost  pretinsa încălcare a  dreptului de acces liber la justiţie, numărul petiţiilor fiind  relativ constant. În anul 2013, rata adresărilor din numărul total înregistrat  cu acest subiect a constituit circa23% , iar în anii  2012 - 2011 - de  22%. 

Analiza generală a adresărilor la CpDOM, începînd cu anul 2008, conform dreptului pretins lezat, demonstrează o scădere a numărului de adresări la capitolul securitatea şi demnitatea personală, tendinţă mai evidentă din anul 2011.  În anul  2013 cea mai invocată problemă în acest sens au fost condiţiile de detenţie în instituţiile penitenciare - în 150 de cazuri. În anul 2013 în 32 de petiţii a fost semnalată aplicarea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante, 32 de adresări se referă la lezarea demnităţii personale, în alte 10 petiţii înregistrate în 2013 la CpDOM au fost invocate diverse probleme ce ţin de respectarea  procedurii la reţinere sau arestare.

Pe de altă parte, în ultimii 3 ani se observă o tendinţă de creştere a numărului petiţiilor în care se invocă nerespectarea dreptului la asistenţă şi protecţie socială, dar şi a dreptului la ocrotirea sănătăţii. Nemulţumirile persoanelor din grupurile sociale cu un risc sporit de vulnerabilitate se referă la neasigurarea dreptului la asistenţă şi protecţie socială, acestea  plasîndu-se constant pe  poziţia a treia.

Din numărul total al persoanelor care pe parcursul perioadei raportate s-au adresat la Centrul pentru Drepturile Omului, 37,18% o constituie deţinuţii, 14,68% - angajaţii, 13,55 % -  pensionarii, 7,56 % - persoane neangajate, 8,00 % - invalizii, 0,25% - studenţii, 1,51 % - şomerii, precum şi alte categorii mai puţin numeroase.

Dintre cele 1587 de cereri înregistrate la CpDOM în anul 2013, 721 (45,4 %.) - au fost acceptate spre examinare. Pe cazurile date au fost emise acte de reacţionare; a fost solicitat concursul organelor şi persoanelor cu funcţii de răspundere; au fost înaintate propuneri de modificare a legislaţiei etc. Dinamica de creştere a numărului de petiţii acceptate spre examinare se datorează eforturilor de dezvoltare a capacităţilor instituţiei de a identifica temeiul de reacţionare. Astfel, de la 21% de petiţii acceptate în anul 2008 această cotă procentuală a evoluat pînă la 45, 4 % în anul 2013.   Respectiv, a crescut şinumărul actelor de reacţionare emise de avocaţii parlamentari în adresa autorităţilor publice care se fac vinovate de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În anul 2013 au fost expediate în total 274 de tipuri de acte de reacţionare, faţă de 230 în anul 2012 şi 192 în anul 2011.

Pe parcursul anului 2013 avocaţii parlamentari şi funcţionarii CpDOM au primit în audienţă 2880 de persoane.

În anul 2013 avocații parlamentari au  formulat 8 propuneri de modificare a cadrului normativ și  8 sesizări privind controlul constituționalității unor acte normative care, în opinia avocaților parlamentari, contravin normelor constituționale ce țin de asigurarea dreptului la integritate fizică și psihică,  acces liber la justiție,  dreptului la educație,  viață privată, proprietate, libera circulație. 

Centrul pentru Drepturile Omului și-a expus opiniile pe marginea a 54 de proiecte de acte normative, la solicitarea autorităților publice centrale cu drept de inițiativă legislativă. Conform rapoartelor privind executarea jurisdicției constituționale, elaborate de secretariatul Curții Constituționale, potrivit clasamentului sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, avocații parlamentar se plasează constant  pe locul doi, după deputați.