Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. Controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condiţiile legii. Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament.

Pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei. Bugetul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se formează în conformitate cu normele stabilite în legea care reglementează statutul special al Găgăuziei.

În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23.12.1994.

Autoritatea reprezentativă a Găgăuziei este Adunarea Populară, învestită cu dreptul de a adopta acte normative, în limitele competenţei sale, în următoarele domenii :  știință, cultură și educație; gospodărie comunală şi de locuinţe, urbanistică; ocrotirea sănătăţii, cultură fizică şi sport; activitate bugetar-financiară şi fiscală locală; economie și ecologie; relațiile de muncă și de asigurare socială.

Potrivit art. 13 alin. (4) din Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, legile şi hotărîrile Adunării Populare sunt trimise Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării, cu titlu de informare. În același timp, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 845 din 18.12.2009 cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, Oficiul teritorial Comrat  are atribuția de a efectua controlul obligatoriu, sub aspectul legalității,  al actelor  normative emise de Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia. Actele normative ale Găgăuziei care contravin Constituţiei Republicii Moldova şi  Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei se declară nule. În acest mod este asigurată legalitatea procesului legislativ. 

Autonomia este împărțită administrativ în trei raioane, fiecare fiind condus de un președinte numit de bașcan. În cadrul acestora nu sunt consilii raionale, sarcinile acestora fiind executate de  Adunarea Populară a Găgăuziei.

Din anul 2001 în UTA Găgăuzia activează Reprezentanța Oficiului Avocatului Poporului (anterior Centrul pentru Drepturile Omului). Misiunea Reprezentanţei Comrat constă în contribuirea la realizarea atribuțiilor  Avocatului Poporului în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. În vederea realizării misiunii sale, Reprezentanţa exercită următoarele funcţii: monitorizarea respectării drepturilor și libertăților omului în unitatea teritorială autonomă  Găgăuzia; contribuire la repunerea în drepturi a persoanelor, ale căror drepturi și libertăți au fost încălcate; contribuire la asigurarea corespunderii actelor normative locale cu prevederile legislației Republicii Moldova; promovarea drepturilor omului şi a instituţiei în UTA  Găgăuzia.

Prin intermediul Reprezentanței Comrat a Oficiului Avocatului Poporului, Ombudsmanul monitorizează gradul de respectare a drepturilor omului în teritoriu și identifică problemele specifice regiunii. Astfel, s-a constatat că cel mai frecvent în UTA Găgăuzia sunt încălcate dreptul la proprietate, dreptul la muncă, dreptul de a alege și de a fi ales.

Cele mai numeroase adresări la Reprezentanța Oficiului Avocatului Poporului din Comrat sunt cele legate de violarea dreptului la proprietate. În mare parte cererile vizează chestiuni ce țin de legislația cu privire la locuințe, arenda terenurilor, activitățile agricole, un număr mare de plîngeri se referă la problemele de nerespectare a obligațiilor contractuale de arendă a terenurilor agricole de către arendași, în special în cazurile în care arendatori sunt pensionari. În câteva localități din UTA Găgăuzia (în s.Kotovscoe, s.Dezginzja, Comrat) nu a fost finalizat procesul de inventariere cadastrală și de emitere a documentelor ce confirmă dreptul  de proprietate a persoanelor asupra bunurilor agricole (titlurile de proprietate).

O altă problemă actuală în UTAG este respectarea dreptului la proprietate și a libertății activității de antreprenor. În UTA Găgăuzia s-a menținut unicul colhoz din Republica Moldova –„Pobeda” din satul Copceac. Deoarece în legislație nu este prevăzută susținerea unei asemenea forme de gospodării, colhozul nu poate beneficia de asistență din fondul de subsidiere a agriculturii, alături de alte gospodării țărănești și nu poate pretinde la susținere financiară pentru consolidarea terenurilor agricole. O condiție în acest sens ar fi reînregistrarea colhozului în societate pe acțiuni sau în SRL. Se impune de notat că în colhoz se realizează cu succes programe sociale de susținere a persoanelor în situații de risc, inclusiv și a persoanelor în etate. Nu a fost finalizat programul de consolidare a terenurilor agricole în s. Gaidar, motiv din care locuitorii acestui sat nu pot efectua tranzacții pentru a dispune de terenurile de pământ.

Deteriorarea caselor de locuit și altor bunuri imobile urmare a inundării acestora de apele subterane constituie o cauză invocată frecvent de către locuitorii zonei centrale a municipiului Comrat. Aceasta se întîmplă deoarece în Comrat nu a fost soluționată problema construcției sistemului de canalizare.

Din cauza necorespunderii legislației muncii a Republicii Moldova și a UTA Găgăuzia apar divergențe în legătură cu programul de muncă în zilele  de sărbătoare nelucrătoare. În conformitate cu alin. (1) art. 111 din Codul muncii al Republicii Moldova, în țara noastră sunt stabilite zile de sărbătoare nelucrătoare, cu plata salariului mediu. Însă în Găgăuzia, potrivit deciziei Adunării Populare a UTA Găgăuzia  №69-VII/III din 12.08.2004, sunt  stabilite sărbători legale suplimentare[1], care nu sunt plătite salariaților care lucrează la întreprinderi al căror sediu central se află în afara autonomiei. Angajații de la întreprinderile vizate trebuie să se afle la lucru în timp ce grădinițele și școlile în aceste zile nu funcționează.

Situația lingvistică în Găgăuzia este una destul de complicată. Potrivit art. 3 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, ”limbile oficiale ale Găgăuziei sunt limbile  moldovenească, găgăuză, și rusă. Corespondenţa cu autorităţile administraţiei publice ale Republicii Moldova, cu întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile situate în afara teritoriului Găgăuziei se face în limbile moldovenească şi rusă”.

Limba găgăuză este limba maternă pentru majoritatea populației. Limba rusă îndeplinește funcția de limba de comunicare interetnică și pentru mulți locuitori ai autonomiei, în special în capitala autonomiei, rusa este de fapt o limbă maternă. Tot limba rusă este limba de instruire în majoritatea instituțiilor de învățământ din UTA Găgăuzia. Doar în două instituții de învățământ limba de instruire este limba de stat – în Liceul ”Mihai  Eminescu” din municipiul Comrat și în Liceul №2 din orașul Vulcănești. Doar în unele licee instruirea are loc în mai multe limbi – Liceul moldo-turc din s. Congaz și Liceul din or. Ceadîr-Lunga. Elevilor din autonomie li se oferă posibilitatea să fie instruiți în limba maternă: găgăuză, bulgară, ucraineană. Marea majoritate a părinților și copiilor reclamă dificultățile cu care se confruntă la studierea limbii găgăuze (programul de studii este foarte complicat, nu există suficiente materiale didactice și literatură). De exemplu, la mare căutare sunt dicționarele găgăuzo-moldo-ruse, editate într-un tiraj limitat în anul 1995.

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales este consfințit în articolul 38 al Constituției Republicii Moldova. Potrivit acestuia, voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege. Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii. Potrivit art. 13 din Codul Electoral al Republicii Moldova nr.1381 din  21.11.1997 nu au dreptul de a alege persoanele: a) care nu întrunesc condiţiile prevăzute la art.11, adică cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege; b) care sunt recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată.

În același timp, Codului Electoral al UTA Găgăuzia conține restricții suplimentare la acestea. Potrivit articolului 13 al Codului Electoral al UTA Găgăuzia,  sunt lipsiți de dreptul de vot persoanele condamnate la închisoare prin hotărîre judecătorească definitivă și care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţii penitenciare[2]. Deși norma similară din Codul Electoral al Republicii Moldova a fost abrogată încă în anul 2011, Codul Electoral al UTA Găgăuzia așa și n-a fost adus în conformitate cu legislația națională.

Potrivit art.10 al Codului Electoral al UTA Găgăuzia, în cadrul unui scrutin alegătorul votează pentru un singur concurent electoral, iar în cadrul unui referendum el se pronunţă asupra unei singure opţiuni. În același timp, potrivit art. 42, ”alegătorul care susține pe un candidat sau alți candidat (ți) sau lista candidatului (ților),  indică în lista pentru semnături numele de familie, prenumele, data, luna și anul nașterii, locul de trai, seria și numărul buletinului de identitate, data semnării listei electorale și semnătura fiecărui susținător”. Această normă îi dă posibilitate alegătorului de a  semna pentru susținerea unui număr nelimitat de candidați, ceea ce încalcă prezumția un alegător - un vot.

Conform prevederilor art. 8 alin.(2) al Legii cu privire la statutul special al Găgăuziei, numărul deputaților în Adunarea Populară nu trebuie să depășească limita de un deputat la cinci mii de alegători, dar fiecare localitate trebuie să aibă cel puțin  un deputat. În art. 75 alin.(1) din Codul Electoral al Găgăuziei,  această normă este tratată în alt mod: în scopul organizării și desfășurării alegerilor, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei formează sectoare electorale cu un număr de alegători de nu mai puțin  de cinci mii de alegători. Drept rezultat, normele în cauză pot fi ușor interpretate, ceea ce afectează procesul electoral.

În UTA Găgăuzia reprezentanții în Adunarea Populară și bașcanul sunt aleși în conformitate cu legislația locală, iar procesul electoral este coordonat de  Comisia Electorală Centrală a UTA Găgăuzia, care este autonomă față de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

În contextul politic și electoral al Republicii Moldova, alegerile din UTA Găgăuzia  au specificul său. Aceasta se explică prin faptul că, în afară de alegerile naționale - parlamentare și locale generale, în care au fost alese consiliile locale și primarii în UTA Găgăuzia, potrivit Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), au loc periodic alegerile guvernatorului Găgăuziei (bașkanului) și a membrilor Adunării Populare (Halk Toplușu). Din acest motiv, în UTA Găgăuzia au loc foarte des diferite alegeri, o dată sau chiar de două ori pe an.  Astfel, două campanii electorale  - alegerile  președintelui Republicii Moldova și alegerea Adunării Populare a UTA Găgăuzia - au avut loc la o diferență de doar o săptămână.

Alegerile prezidențiale sunt reglementate de Codul Electoral al Republicii Moldova, iar alegerile Adunării Populare - de Codul Electoral al UTA Găgăuzia, cerințele față de procesul electoral fiind diferite, ceea ce creează o mare confuzie pentru candidați și pentru personalul birourilor electorale. Pentru o mai bună înțelegere de către alegători  a acestor norme și pentru a spori eficiența activității personalului birourilor electorale e necesară standardizarea normelor și procedurilor electorale.

Alegerile în Adunarea Populară în UTA Găgăuzia diferă de alegerile parlamentare deoarece se folosește sistemul majoritar. În Găgăuzia încrederea cetățeanului  în partidele politice este mai redusă decît în întrega țară. Din acest motiv, din  127 de candidați pretendenți la 35 de mandate au fost înregistrați doar 10% dintre candidații de la partidele politice, restul au fost înregistrați candidați independenți.

Este foarte importantă întocmirea corectă a listelor electorale, ceea ce asigură realizarea dreptului la vot. În procesul alegerii Președintelui Republicii Moldova listele electorale au fost întocmite de CEC al Republicii Moldova în baza Registrului de Stat al alegătorilor. La alegerile în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia listele electorale au fost întocmite din nou de către primării și au conținut foarte multe greșeli și necorespunderi, fapt ce a generat reînregistrarea cetățenilor în ziua alegerilor, anularea alegerilor în sectorul №1 din mun. Comrat.

La alegerile prezidențiale  din 30 octombrie 2016, în lista electorală au fost incluse 132287 persoane. În același timp, în turul I de alegeri în Adunarea Populară a Găgăuziei din 20 noiembrie 2016, în listele electorale au fost incluși 122366 de alegători, cu 10000 mai puțini decât câteva săptămâni mai devreme. La primul tur de scrutin au participat 53114 de alegători, ceea ce a constituit 42,8% din totalul de votanți incluși în listele electorale. La turul II de scrutin care s-a desfășurat pe 4 decembrie concomitent în mai multe sectoare au participat 36437 de alegători sau 45,3% de electori. În unele localități turul doi al alegerilor a avut loc pe 18 decembrie. Aceste date denotă faptul că alegătorii din autonomie sunt suprasolicitați și că nu prea au încredere în procesul electoral.

În Codul Electoral al Republicii Moldova lipsesc  reglementări referitor la organizarea  alegerilor  în autonomiile teritoriale, fapt care duce la confuzii în procedura electorală.

Legea cu privire la dezvoltarea regională în Republica Moldova nr. 438-XVI  din  28.12.2006 defineşte regiunile de dezvoltare funcţionale pe teritoriul Republicii Moldova, modul de cooperare interregională, cadrul instituţional, instrumentele specifice politicii pentru dezvoltare regională, mijloacele necesare creării şi funcţionării regiunilor de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Componenţa regiunilor de dezvoltare este specificată în Potrivit anexei la Legea nr. 438, printre acestea regăsindu-se și Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.

Potrivit art. 8 al Legii indicate, în fiecare regiune de dezvoltarea se constituie cîte o agenție regională de dezvoltare cu anumite atribuții:  efectuarea analizei dezvoltării social-economice din regiunea de dezvoltare, elaborarea strategiilor, planurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare regională; coordonarea procesului de implementare a strategiilor, planurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare regională; monitorizarea şi evaluarea implementării strategiilor, planurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare regională; atragerea mijloacelor nebugetare pentru implementarea strategiilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare regională; acordarea suportului informaţional, metodologic şi consultativ consiliului regional şi autorităţilor administraţiei publice locale în vederea dezvoltării echilibrate şi durabile a regiunii; stimularea cooperării societăţii civile în domeniul dezvoltării social-economice a regiunii.

În Găgăuzia din diverse motive deschiderea unei asemenea agenții a întîrziat cu 8 ani și doar în anul 2016 a fost creată Agenția de Dezvoltare Regională UTA Găgăuzia, care a început să activeze de la 1 septembrie 2016. În această perioadă scurtă de timp, din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională,  Agenția  a reușit să atragă și să valorifice 5 mln. lei. De asemenea a fost desfășurat concursul cererilor pentru finanțare, în al cărui rezultat în Planul Operativ Regional au fost incluse 11 proiecte, 7 dintre ele fiind propuse  pentru examinare comisiei interministeriale pentru a fi incluse în Programul Documentar Unic. Comisia interministerială a acceptat 5 proiecte, care presupun investiții de peste 65 mln. lei în UTA Găgăuzia din Fondul Național de Dezvoltare Regională. Agenția lucrează și în direcția atragerii finanțării din diverse fonduri străine. Se pregătește spre aprobare  Strategia regională de dezvoltare a Găgăuziei, iar în colaborare  cu partenerii de dezvoltare  se preconizează elaborarea programelor regionale sectoriale în cîteva direcții prioritare - asigurarea cu apă potabilă și cu sisteme de  canalizare, construcția de drumuri, eficiență energetică, prelucrarea deșeurilor, dezvoltarea economică.

Există însă câteva probleme care împiedică buna implementare a Legii nr. 438: finanțarea insuficientă pentru asigurarea activității eficiente a Agenției și experiența insuficientă în elaborarea de programe strategice și în consecință  calitatea scăzută a proiectelor elaborate.

Recomandări:

• Finalizarea evaluării cadastrale și eliberare a documentelor de proprietate asupra terenurilor proprietarilor din localitățile UTA Găgăuzia.
• Soluționarea problemei privind statutul colhozului "Pobeda" din s.Copceac UTA Găgăuzia și  asigurarea participării acestuia la programele de subvenții agricole.
• Elaborarea unui set de măsuri pentru a finaliza consolidarea terenurilor în s. Gaidar UTA Găgăuzia.
• Întreprinderea acțiunilor necesare pentru construcția  sistemului de canalizare din municipiul Comrat.
• Armonizarea legislației muncii, ținînd seama de cerințele Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) nr.344 din 23.12.94.
• Elaborarea și implementarea unor acțiuni pentru îmbunătățirea predării limbii române în Găgăuzia.
• Perfecționarea programului de studiere a limbii găgăuze.
• Amendarea Codului Electoral al Republicii Moldova în vederea reglementării procedurii de desfășurare a alegerilor în unitățile teritoriale autonome.
• Amendarea Codului Electoral al Găgăuziei în vederea asigurării corespunderii acestuia legislației în vigoare a Republicii Moldova
• Realizarea acțiunilor necesare pentru sporirea profesionalismului angajaților Agenției Regionale de Dezvoltare UTA Găgăuzia.