În perioada 12-15 septembrie curent, Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, şi angajaţii Oficiului Avocatului Poporului, Natalia Vişanu, Olga Zarişniuc, Tatiana Popa, Svetlana Balan, s-au aflat într-o vizită de studiu în Finlanda, în al cărui cadru s-au familiarizat cu activitatea Ombudsmanului parlamentar, a Ombudsmanului pentru nediscriminare şi a celui pentru egalitate. În componenţa delegaţiei din Republica Moldova au intrat de asemenea membri ai Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării, Ian Feldman, Andrei Brighidin, Oxana Gumennaia, şi funcţionari ai Aparatului administrativ al acestuia, corespunzător, Olga Bulmaga şi Rodica Jereghi.

Vizita a fost organizată cu suportul financiar al proiectului „Susţinerea Instituţiilor Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Omului conform recomandărilor Comitetelor Convenţiilor ONU şi Revizuirii Periodice Universale”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, co-finanţat şi implementat de către PNUD Moldova şi Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului, în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului şi Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.

În prima zi a vizitei, funcţionarii OAP şi cei ai Consiliului nediscriminare s-au întîlnit cu Ombudsmanul parlamentar, Petri Jääskeläinen, şi cu expertul Centrului pentru Drepturile Omului, Kristiina Kouros.

În cursul întîlnirilor din 13 septembrie membrii delegaţiei din Moldova au fost informaţi despre specificul sistemului finlandez de protecţie a drepturilor omului, sarcinile, funcţiile şi jurisdicţia Instituţiei naţionale de protecţie a drepturilor omului din această ţară, care este constituită din Ombudsmanul parlamentar cu staff-ul său, Centrul pentru drepturile omului şi Delegaţia drepturilor omului. Sistemul de protecţie a drepturilor omului din Finlanda mai include ombudsmani specializaţi: Ombudsmanul pentru protecţia drepturilor copilului, Ombudsmanul pentru nediscriminare, Ombudsmanul pentru egalitate, Ombudsmanul pentru protecţia datelor cu caracter personal. Aceştia din urmă sunt independenţi, numiţi de Guvern şi monitorizaţi de Ombudsmanul parlamentar.

Petri Jääskeläinen, aflat la cel de-al doilea mandat, după două mandate anterioare de adjunct al Ombudsmanului parlamentar,  a menţionat faptul că instituţia pe care o reprezintă este una cu tradiţii şi experienţă foarte bogate, fiind a două cea mai veche instituţie a ombudsmanului din lume, după cea din Suedia. Ombudsmanul parlamentar din Finlanda şi-a început activitatea în anul 1920. Ombudsmanul parlamentar este supraveghetorul suprem al respectării drepturilor omului şi legalităţii în Finlanda, este numit de către Parlament pe un termen de 4 ani. Procesul de numire, împuternicirile şi sarcinile sunt stipulate în 10 articole din Constituţia ţării şi în legea cu privire la ombudsmanul parlamentar.

Avînd în vedere faptul că Instituţia Ombudsmanului parlamentar funcţionează deja de 97 de ani, aceasta este bine cunoscută în societate şi are a mare autoritate. Astfel, recomandările Ombudsmanului parlamentar sunt îndeplinite cu mare grijă de către autorităţi.

La solicitarea membrilor delegaţiei din Moldova, Petri Jääskeläinen a oferit detalii despre procedura de numire a Ombudsmanului parlamentar în Finlanda. El a precizat că în ţara sa procedura de numire a Ombudsmanului parlamentar se caracterizează printr-o deschidere totală şi că deja de mai bine de 20 de ani nu mai este o problemă politică.

Vorbind despre atribuţii,  Petri Jääskeläinen a relevat că în Finlanda jurisdicţia ombudsmanului se răspîndeşte la toate autorităţile publice, inclusiv preşedintele ţări,  şi chiar la sectorul privat atunci cînd activitatea persoanelor juridice e legată de  interesul public. În afară jurisdicţiei Ombudsmanului parlamentar se află doar deputaţii  în Legislativ şi Cancelarul Justiţiei.

Cancelarul Justiţiei este cel de-a doilea supraveghetor al legalităţii în Finlanda, este numit de preşedintele ţării şi are atribuţii similare cu cele ale Ombudsmanului parlamentar. La modul practic ei lucrează însă pe segmente diferite. Cancelarul Justiţiei este preocupat în temei de monitorizarea actelor juridice adoptate de Guvern, iar Ombudsmanul investighează plîngerile petiţionarilor şi efectuează vizite/controale pe teren.

Conform Constituţiei din Finlanda, Ombudsmanul parlamentar poate iniţia procedura de punere sub acuzare a preşedintelui ţării, membrilor Guvernului şi judecătorilor, deciziile finale fiind luate de Parlamentul ţării. Ombudsmanul mai poate propune pornirea dosarelor penale, administrative sau aplicarea sancţiunilor disciplinare faţă de autorităţile publice care nu respectă drepturile omului.

În acelaşi timp,  Ombudsmanul parlamentar, ca şi în  Moldova, nu se poate implica în activitatea sistemului judecătoresc, cu excepţia problemelor de procedură.

La întîlniurea cu Ombudsmanul parlamentar s-a mai discutat despre activitatea MNPT în Finlanda, procedura de examinare/investigare a plîngerilor; despre raportarea anuală, modalitatea de selectare a subiectelor reflectate în raport şi colectarea informaţiilor; despre structura organizaţională şi managementul instituţiei.

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, şi preşedintele Consiliului de nediscriminare, Ian Feldman, au făcut o prezentare a instituţiilor pe care le reprezintă şi au subliniat însemnătatea vizitei de documentare pentru informarea şi preluarea bunelor practici din activitatea unei instituţii a ombudsmanului de notorietate şi cu mari tradiţii.

La întîlnirea cu expertul Centrului pentru Drepturile Omului, Kristina Kouros, membrii grupului din Moldova au aflat despre activitatea acestei subdiviziuni, care este independentă, dar parte a Biroului Ombudsmanului parlamentar, avînd ca sarcini de bază promovarea drepturilor omului, instruirea juridică a populaţiei şi educaţia în domeniul drepturilor omului, cooperarea şi raportarea internaţională, cooperarea cu alţi actori naţionali din sfera drepturilor omului.  

Kristina Kouros a menţionat că subdiviziunea pe care o conduce a fost creată în 2012, dar că s-a impus prin activităţile realizate şi impactul acestora. Ea  a mai oferit detalii despre Delegaţia drepturilor omului – o subdiviziune din cadrul Centrului, formată din 20-40 de reprezentanţi a societăţii civile, mediului academic, care are menirea de a asigura cooperarea Instituţiei Ombudsmanului cu sectorul neguvernamental, consultarea opiniei acestuia în probleme cheie din domeniul drepturilor omului, implicarea societăţii civile în elaborarea planului anual de acţiuni al Centrului pentru Drepturile Omului.

Kristina Kouros a vorbit despre activităţile de informare, de elaborare a materialelor informative şi de organizare a evenimentelor de promovare.   

Reprezentanţii Oficiului Avocatului Poporului şi ai Consiliului pentru nediscriminare au menţionat importanţa pe care o atribuie cele două instituţii funcţiei de promovare a drepturilor omului, de instruire şi de educare, experienţa Centrului pentru Drepturile Omului prezentînd mare interes în  vederea preluării bunelor practici din activitatea acestuia.