Despre aceasta s-a menţionat la întîlnirea ombudsmanilor şi funcţionarilor Oficiului Avocatului Poporului cu judecătorul Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Valeriu Grițco. Problema combaterii discriminării și traficului de ființe umane, adresările la CEDO și executarea hotărîrilor Curţii Europene au constituit alte subiecte discutate de către angajaţii Instituţiei Ombudsmanului cu oficiali şi funcţionari europeni în cea de-a treia zi a vizitei de studiu la Consiliului Europei.

Ombudsmanii Mihail Cotorobai și Maia Bănărescu, angajații Oficiului Avocatului Poporului s-au întîlnit cu reprezentantul Departamentului Antidiscriminare, Directoratul General privind Democrația, Charlotte Altenhoener-Dion.

La întîlnire au fost discutate evoluțiile și provocările actuale în implementarea la nivel național a Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale. Funcționarul european a analizat realitățile din domeniu existente în țara noastră şi a apreciat cadrul legislativ al Moldovei privind discriminarea ca unul care răspunde la cerințele societății și standardelor internaționale.  În opinia vorbitorului, societatea moldovenească este divizată, afilierea lingvistică se transformă într-o afiliere politică, ceea ce nu contribuie la coeziunea societății.

Charlotte Altenhoener-Dion  şi funcţionarii Oficiului Avocatului Poporului au discutat despre atribuțiile Instituției Ombudsmanului și ale Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii în domeniul combaterii discriminării, problema studierii limbii române de către alolingvi, situația școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, posibilitatea de a studia în limba maternă pentru găgăuzi, ucraineni, bulgari.

Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane și mecanismul său de monitorizare au fost subiectele examinate la întîlnirea cu Markus  Lehner, reprezentantul secretariatului GRETA.

Convenţia Consiliului Europei privind Lupta împotriva Traficului de Fiinţe Umane, care a intrat în vigoare în 2008, are scopul de a preveni traficul de ființe umane, de a proteja victimele și de a-i încrimina pe traficanți.

Convenția a creat un mecanism independent de monitorizare, pentru a evalua modul în care prevederile sale sunt puse în practică. Acest mecanism de monitorizare, care reprezintă unul dintre punctele forte ale Convenției, este constituit din doi piloni: Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) și Comitetul Părților.

Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane, GRETA, este responsabil de evaluarea implementării Convenției de către țările care au ratificat-o. GRETA este compus din 15 experți independenți și imparțiali din țările semnatare ale Convenției. Aceștia vin din medii diferite (funcționari care aplică legea, psihologi, doctori, reprezentanți ai societății civile, etc.) și sînt selectați pe baza experienței lor profesionale în domeniile acoperite de Convenție.  

De asemenea, Markus  Lehner s-a referit la publicarea pe 8 iunie 2016  a celui de-al doilea Raport privind Republica Moldova, elaborat de către Grupul de experți privind lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA). (https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=0900001680665339  )

Documentul evaluează implementarea Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane după prima evaluare GRETA din 2012.

Republica Moldova a înregistrat progrese în unele aspecte ale combaterii traficului de persoane, dar încă trebuie să îmbunătățească situația în ceea ce privește finanțarea asistenței și a măsurilor de protecție pentru victimele acestui fenomen – sînt concluziile experților GRETA.

La întîlnirea cu Valeriu Grițco, judecătorul Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au fost discutate procedurile și structura Curții Europene a Drepturilor Omului, clasificarea și tipologia cererilor adresate la Curte, modalitatea de lucru cu cererile parvenite.  Printre cele mai frecvente cauze de adresare la CEDO  din partea cetățenilor Moldovei Judecătorul a menționat: condițiile de detenție, privarea ilegală de libertate, maltratarea în poliție și penitenciare, violența în familie.  Referitor la condițiile de detenție, în fruntea listei este Penitenciarul nr.13 Chișinău.   Valeriu Grițco a analizat cauzele referitoare la violența în familie din punctul de vedere al  măsurilor pe care era necesar să le întreprindă autoritățile statului pentru prevenirea și combaterea fenomenului. Un alt aspect la care s-a referit Valeriu Grițco este nivelul profesional al avocaților care pregătesc cererile adresate la CEDO.

În cadrul discuțiilor cu Valeriu Grițco au fost analizate cauzele care generează adresări la CEDO și măsurile care trebuie întreprinse pentru a reduce numărul plîngerilor la Curte, în acest menționîndu-se că Moldova timp de mai mulți ani a fost în topul listei țărilor cu cel mai mare număr de adresări la CEDO.

Tatiana Cojocaru, jurist în Departamentului Executarea Hotărîrilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a relatat despre procesul de executare a hotărîrilor CEDO, principiul subsidiarității, despre procedura supravegherii executării deciziilor, tipurile de proceduri de supraveghere (procedura avansată și cea standard). Conform procedurii avansate sînt examinate problemele complexe, cele sistemice, măsuri individuale urgente, cazurile interstatale.  Statul are trei obligațiuni în procesul de executare: obligațiunea de încetare a faptului ilicit, obligațiunea de reparație, cea de a evita încălcări similare pe viitor. Obligațiunile care decurg din hotărîri sînt satisfacerea echitabilă, măsurile individuale, măsurile  generale.  Statul prezintă Comitetului de Miniștri  planul de acțiune și raportul de acțiune.

Tatiana Cojocaru a prezentat statistica cauzelor și a rezoluțiilor în privința Moldovei, a analizat principalele grupuri de cauze împotriva Moldovei.

În finalul vizitei de studiu delegația OAP s-a întilnit cu Corina Călugăru, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei. La întîlnire s-a discutat despre diverse aspecte de interacțiune dintre instituțiile Consiliului Europei și Oficiul Ombudsmanului, realizarea Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului, obiectivele pentru viitor în acest domeniu, crearea MNPT și acreditarea instituției cu statutul A, despre colaborarea cu societatea civilă. Corina Călugăru a menționat rolul Oficiului Ombudsmanului din Moldova în apărarea și promovarea drepturilor omului, contribuirea la realizarea obiectivelor puse în fața Moldovei de instituțiile europene și internaționale din domeniul drepturilor omului.