În cadrul celei de-a doua zi a vizitei de studiu din 14-15 iunie 2016 la Consiliul Europei, reprezentanţii Oficiului Avocatului Poporului s-au întîlnit cu Sergey Dikman, coordonator de proiect în cadrul Direcției Susținerea Implementării la Nivel Național a Drepturilor Omului.
Discuțiile au fost purtate la tema diverselor metodici și practici de cooperare cu instituțiile ombudsmanului, în scopul consolidării instituțiilor naționale de apărare și promovare a drepturilor omului: schimbul de experiență, studierea bunelor practici în domeniu, campanii de informare generale și tematice, elaborarea de materiale informative, comunicarea și colaborarea cu societatea civilă, lucrul cu plîngerile, în special, la etapa de triere a acestora, conform principiului de admisibilitate. S-a menţionat că un pas important pentru eficientizarea activității oficiilor ombudsmanului a fost crearea unei rețele de relații între instituțiile respective, care permite a efectua schimb de experiență și consultarea în diverse probleme ce țin de drepturile omului, dar și de ordin organizatoric și administrativ.
Lijia Gretarsdottir, șef de unitate în Direcția Cooperarea cu Instituțiile Internaționale și Societatea Civilă a relatat, în baza exemplului Ucrainei, despre mai multe aspecte de colaborare cu instituțiile ombudsmanului care, de obicei, iau în calcul specificul problemelor din țara respectivă.
Ségolène Chesneau, manager de proiect, unitatea HELP, a Direcției Susținerea Implementării la Nivel Național a Drepturilor Omului a informat despre Programul Consiliului Europei pentru Formarea Juriștilor în Domeniul Drepturilor Omului (consacrat cu acronimul englez HELP). Acesta este un program de instruire care asistă statele membre ale CoE în implementarea Convenției Europene pentru Drepturile Omului. De asemenea Ségolène Chesneau a informat despre elaborarea unui Ghid de instruire care va fi în curînd publicat pe pagina web a CoE. (http://www.coe.int/en/web/help/home) În mod special a fost pus accentul pe platforma electronică de studiere a programului.
În ceea ce privește Republica Moldova, programul HELP a propus, în cadrul Strategiei de reformă a justiției, cîteva cursuri pentru profesioniștii din domeniul justiției: cursul on-line privind admisibilitatea cererilor adresate la CEDO, cursul privind prevenirea și combaterea torturii și relelor tratamente, cursul despre faza de investigare prejudiciară din perspectiva practicii CEDO, orientat în mod special pentru avocați.
Olena Petsun, consilierul privind Republica Moldova al Comisarului pentru Drepturile Omului a relatat despre metodologia de pregătire a vizitelor în Republica Moldova, despre lucrul de asistență, referitor la țara noastră, acordată Comisarului pentru Drepturile Omului. În vizorul acestei activități se află problemele legate de teritoriile cu statut special, activitatea MNPT, probleme ce țin de fenomenul violenței în familie, libertatea presei și altele.
În cadrul vizitei de lucru, Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, au avut întîlniri de lucru cu Nils Muiznies, Comisarul pentru Drepturile Omului, cu Christos Giakoumopoulos, Directorul pe Drepturile Omului al Directoratului General Drepturile Omului și Statul de Drept al Consiliului Europei, cu Ana Capello-Brillat, șefa Direcției Măsuri de Consolidare a Încrederii Directoratul Afaceri Politice.
Elvin Aliev, reprezentantul secretariatului Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau degradante (CPT), la întîlnirea cu ombudsmanii și angajații OAP, a povestit despre istoria creării și principiile de activitate a CPT, metodologia vizitelor și a elaborării recomandărilor în baza rezultatelor vizitelor efectuate. Elvin Aliev a subliniat că scopul activității CPT este de a îmbunătăți situația persoanelor aflate în detenție sau private de libertate, aflate în custodia statului, din perspectiva respectării drepturilor omului, a asigurării unor condiții de detenție corespunzătoare standardelor și excluderea torturii, pedepselor, tratamentelor inumane sau degradante. Elvin Aliev a relatat despre cum sînt pregătite vizitele, despre felul în care CPT interacționează cu autoritățile statului atît la etapa de pregătire a vizitei, cît și la etapa elaborării și publicării raportului de vizită. CPT acordă o atenție deosebită partenerilor locali: organizațiilor neguvernamentale, instituțiilor ombudsmanului și MNPT. Interacțiunea dintre CPT și MNPT este determinantă pentru succesul misiunii Comitetului.
În acest context Elvin Aliev a relatat despre colaborarea dintre CPT și Republica Moldova. În special a fost menționată activitatea de prevenire a torturii desfășurată în țara noastră de MNPT-ul format în 2009 și de Instituția Ombudsmanului. În acest sens Elvin Aliev a subliniat în mod special că CPT a beneficiat considerabil de rezultatele activității de prevenire a torturii desfășurate de Oficiul Avocatului Poporului, utilizînd pe larg rapoartele și alte materiale din activitatea de prevenire a torturii, publicate pe site-ul Instituției Ombudsmanului din Moldova, drept o sursă importantă de informare în activitatea Comitetului. În rapoartele realizate de CPT se face trimitere la constatările MNPT și ale Instituției Ombudsmanului, aceste rapoarte și alte materiale în mare măsură servesc la determinarea obiectivelor vizitelor Comitetului, determină identificarea locurilor care trebuie vizitate. Iar în perioada dintre vizitele CPT rolul esențial în activitatea de prevenire a torturii revine mecanismului național de prevenire a torturii.
În cadrul discuțiilor s-a vorbit despre ultima vizită (septembrie 2015) a CPT în Republica Moldova, întînirile și discuțiile din cadrul vizitei, inclusiv și cu reprezentanții Instituției Ombudsmanului, vizitarea Penitenciarului de la Goian, au fost elucidate unele aspecte ale condițiilor de detenție a minorilor. Ombudsmanii și angajații OAP s-au referit la necesitatea unei pregătiri speciale a lucrătorilor sistemului penitenciar, situația din Penitenciarul nr. 13 Chișinău și Penitenciarele nr.8 și nr.12, care se află în regiunea transnistreană, despre dificultățile legate de monitorizarea situației din aceste penitenciare, despre soluțiile găsite în acest sens de Oficiul Ombudsmanului.
Carta Socială Europeană (reviziuită) și mecanismul său de monitorizare/ sistemul de raportare au constituit subiectele de bază ale discuției cu Karl-Friedrich Bopp, șef de direcție în Departamentul Carta Socială Europeană. Oficialul european a menţionat etapele esențiale din istoria acestui tratat al Consiliului Europei, care enunță drepturile omului în viața cotidiană și prin care se solicită respectarea acestora de către statele care au acceptat Carta.
Comitetul European pentru drepturile sociale asigură controlul respectării de către țările-părți a prevederilor stabilite de Cartă. Karl-Friedrich Bopp a prezentat cele două proceduri de monitorizare, în baza cărora Comitetul își emite hotărîrile: procedura de monitorizare bazată pe rapoartele naționale (acceptată și de Republica Moldova) și procedura de reclamație colectivă.
Karl-Friedrich Bopp a analizat încălcările cel mai des comise de Republica Moldova a prevederilor Cartei, care se referă la dreptul la muncă, dreptul la securitate și igiena muncii, dreptul la protecția sănătății, munca în timpul nopții, dreptul la salarizare echitabilă, dreptul copiilor la protecție și anume interzicerea angajării copiilor, dreptul la protecție socială împotriva riscurilor sociale, etc..
De asemenea Karl-Friedrich Bopp a vorbit despre Procesul de la Torino, lansat la Conferinţa la nivel înalt din 17-18 octombrie 2014.
În cadrul monitorizării bazate pe rapoartele naționale Instituția Ombudsmanului poate prezenta propriul său raport, de alternativă celui prezentat de guvern, dar și participa la ședințele comune ale Comitetului și reprezentanților guvernului asupra prevederilor neacceptate de stat.
Taina Riski, consilier de program în Departamentul Egalitate și Demnitate Umană, Directoratul Democrație a abordat subiecte legate de Convenţia privind protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale (Convenţia de la Lanzarote), menționînd printre obiectivele acestui document prevenirea şi combaterea exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale comise asupra copiilor; protejarea drepturilor copiilor care sînt victime ale exploatării sexuale şi ale abuzurilor sexual.
În context Taina Riski a subliniat importanța unei abordări complexe în cazurile de abuz sexual al copiilor, astfel un exemplu util este abordarea complexă practicată în Islanda, Casa Copilului, care reunește toate serviciile pentru copii (medic, psiholog, pedagog, asistent social, procuror, etc.) într-un singur loc.
În final, Ombudsmanul Maia Bănărescu și angajații OAP s-au referit la măsurile întreprinse în țara noastră pentru crearea unei justiții prietenoase copiilor, despre dificultățile cu care se confruntă autoritățile statului, din cauza lipsei de specialiști și altele, au analizat statistica legată de abuzul comis față de copii și cauzele acestui fenomen.
