Amsterdam, 25 ianuarie 2016 – Copiii refugiați aflați pe drumuri se confruntă cu riscuri majore în ceeace privește siguranța în timpul călătoriei lor către și prin Europa. Aceste riscuri includdecesul, bolile, traficul, separarea de părinți, extorcare de către contrabandiști, exploatarea și abuzul. Țările și instituțiile europene nu oferă protecție copiilor migranți. Aceasta este concluzia Grupului operativ privind copiii migranți, creat de către Rețeaua Europeană a Avocaților Copilului (ENOC).
Avocații Copilului din Europa, reprezentați de președintele ENOC, Marc Dullaert, fac apel la liderii europeni să acorde cea mai înaltă prioritate siguranței copiilor. Raportul urmează a fi prezentat luni după amiazăde către Marc Dullaert Comisarului european pentru justiție, protecția consumatorului si egalitate de gen, Vera Jourova, la solicitarea dânsei. Separat, într-o scrisoare deschisă, avocații copilului îi îndeamnă pe liderii europeni Jean-Claude Juncker, Donald Tusk, Martin Schulz și pe alți înalți reprezentanți ai Uniunii Europene să pună copiii în fruntea listei lor de priorități. Tot luni avocații copilului vor prezenta raportul guvernelor din țările lor.
Pe parcursul anului 2015, numărul de copii care au ajuns în Europa în căutarea protecției internaționale a crescut semnificativ. Informațiile furnizate de Eurostat pentru 2015 conțin încă multe inconsecvențe, însă cel puțin 337.000 de copii sunt înregistrați ca solicitanți de azi, ceea ce reprezintă 29% din numărul total de solicitanți de azi. Potrivit Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR), 16% din numărul total de migranți car au traversat marea Mediteraneeană în luna iunie au fost copii, iar în luna decembrie procentajul copiilor care au ajuns în Europa a crescut până la 35%.
Riscuri majore pentru copii migranți:
Călătoria pe Marea Mediteraneeană este periculoasă pentru copii – aproximativ 30% din numărul total de migranți care decedează în timpul traversării sunt copii. Copiii ajung uzi și răciți, mulți dintre ei fiind supuși riscului de hipotermie care cauzează o multitudine de boli printre care și pneumonie. Voluntarii care lucrează pe țărm în Grecia raportează despre faptul că la sosie copiii decedează din cauza hipotermiei. În Grecia nu este asigurată coordonarea și susținerea imediată. În Lesbosmigranții trebuie să parcurgă pe jos 70 km până la centrul de recepție, deși câteva ONG-uri oferă transport cel puțin copiilor și familiilor.
Centrele de tranzit de pe ruta Balcanilor de vest nu sunt dotate adecvat pentru sezonul de iarnă și nu dispun de instalații sanitare elementare. Potrivit UNHCR, la mijlocul lunii decembrie, în funcție de țară, doar între 22% și 45% din unitățile de cazare existente au fost dotate pentru condiții de iarnă.
Copiii riscă să fie separați de părinți în timpul călătoriei, în special în cadrul controalelor haotice la frontieră. Unii copii se confruntă cu abuzuri sexuale și violență în centrele de tranzit. Mulți copii, atât cei neînsoțiți cât și cei ce călătoresc cu familiile lor, sunt estorcați de către contrabandiști, inclusiv prin intermediul amenințărilor în privința membrilor familiei aflați încă în țara de origine sau în campusurile de refugiați.
Copiii neînsoțiți se confruntă cu un risc sporit de a deveni victime ale traficului și exploatării sexuale. Mulți copii neînsoțiți nu doresc să comunice autorităților că sunt copii, deoarece le este frică că dacă vor fi puși în detenție nu își vor putea continua călătoria spre Europa de nord.
Din păcate riscurile la care sunt supuși copiii refugiați nu se opresc atunci când ei ajung în țara de destinație. Unele țări nu dispun de un sistem de tutelă legală pentru copiii neînsoțiți, lăsând acești copii fără protecția sigură din partea unui adult. În alte țări numirea unui tutore legal durează prea mult. Mai multe țări au raportat despre acțiuni violente din partea localnicilor împotriva copiilor refugiați, dar și violențeîntre copiii refugiați. Numărul redus al fetelor care sosesc în țările de destinație face din acestea un grup deosebit de vulnerabil. De asemenea, multe țări raportează despre dispariția copiilor din centrele de primire sau despre faptul că aceștia cad victime ale traficului sau exploatării. Multe țări permit punerea în detenție a copiilor, în unele cazuri chiar și timp de câteva luni, în locuri ce rareori sunt prietenoase copiilor.
Apel la acțiune
O analiză a răspunsului Europei la fluxul sporit de migranți vorbește despre faptul că Europanu soluționează aceste probleme. Deși controlul la frontieră și alte măsuri de restricționare a imigrației sunt în topul agendei UE dar și a țărilor aparte, nu se întreprind măsuri de protecție a copiilor. Agenda UE pentru Migrație, ghidul utilizat de către instituțiile UE și Statele Membre pentru a face față fluxului de refugiați, menționează doar o singură acțiune ce vizează copiii și aceasta este inclusă într-o notă de subsol.
Recomandări
Avocații copilului cheamă Comisia Europeană să elaboreze de urgență un plan de acțiuni complex care să vizeze toți copiii aflați în migrație. Europa în ansamblu trebuie să intervină și să-și asume responsabilitatea față de angajamentele sale internaționale privind copiii.
Avocații copilului recomandă liderilor europeni să acorde prioritate copiilor în implementarea schemei de relocare, în scopul prevenirii riscurilor la care sunt supuși copiii aflați pe drumuri în Europa. Comisia Europeană a acceptat să relocalizeze 160.000 de persoane care solicită protecție internațională, în special din Italia și Grecia în alte state membre. Printre acestea vor fi atât copii neînsoțiți, cât și copiii ce călătoresc împreună cu familiile lor.
Avocații copilului mai recomandă îmbunătățirea rapidă a condițiilor în centrele de primire și tranzit pe calea parcursă prin Europa. Centrele trebuie să dispună de încălzire, apă caldă, pături și haine călduroase. Trebuie organizate spații prietenoase copiilor, iar pentru cei care rămân să înnopteze trebuie să existe spații de dormit separate pentru bărbați, femei și copii.
Avocații copilului recomandă liderilor europeni să utilizeze mai eficient oportunitățile de intrare în UE. Aceasta include, de exemplu, sporirea posibilităților de reunificare a familiei, sporirea cotelor de relocare și acordarea vizelor umanitare.
Perspectiva drepturilor copiilor trebuie să constituie o condiție a asistenței financiare acordate țărilor terțe care facilitează ajutorul refugiaților, în special ajutorul oferit de către UE Turciei, în conformitate cu planul de acțiuni asupra căruia s-a convenit pe 15 octombrie și 29 noiembrie 2015. Aceasta trebuie să includă dreptul la educație pentru toți copiii, spații prietenoase copiilor în campusurile pentru refugiați și existența sistemelor de protecție a copiilor.
Despre ENOC
ENOC reprezintă 41 de Avocați ai copilului din 33 de țări europene. Marc Dullaert, Avocatul copilului din Olanda conduce această instituție în calitate de președinte al Rețelei Europene a Avocaților Copilului. Avocații copilului din Flandra, Croația, Anglia, Grecia, Italia, Malta, Polonia, Catalonia și Suedia sunt de asemenea membri ai Rețelei.
Raportul integral precum și scrisoarea deschisă către demnitarii UE pot fi descărcate de pe site-ul ENOC: https://www.crin.org/en/enoc. Dacă doriți să obțineți aceste documente până luni, 25 ianuarie, ora 14:00 CET, contactați unul dintre specialiștii noștri PR indicați mai jos.
Președintele ENOC, Marc Dullaert, va prezenta raportul Dnei Vera Jourova, Comisaruleuropean pentru justiție, protecția consumatorului si egalitate de gen, la ora 17:30 CET. Instituțiile mass media care doresc să participe la conferința de presă de la ora 14:00, la prezentarea de la ora 17:30 sau la ambele sunt rugați să se înregistreze la unul dintre specialiștii noștri PR indicați mai jos:
EliseLatour
elise@issuemakers.nl
06 4749 2612
JordiBouman
jordi@issuemakers.nl
06 2641 9768
