În perioada 21-22 octombrie curent, Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai a participat la lucrările Conferinţei Internaţionale „Rolul instituţiilor naţionale de promovare şi protecţie a drepturilor omului în situaţiile conflict şi post-conflict”, care a fost organizată la Kiev de către Instituţia Ombudsmanului din Ucraina în colaborare cu PNUD şi Oficiul Înaltului Comisar ONU din această ţară.
La reuniune au participat ombudsmani, reprezentanţi ai instituţiilor ombudsmanilor din Muntenegru, Polonia, România, Turcia, Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Columbia, Croaţia, Danemarca, Irak, Georgia, Marea Britanie, Letonia, Kîrgîzstan, Macedonia, Moldova, Ucraina, reprezentanţi ai UNDP; OSCE; Uniunea Europeană, Consiliului Europei, USAID, CIDA; SIDA, UNICEF, ai mai multor ONG-uri şi experţi în domeniul drepturilor omului.
Obiectivul Conferinţei a fost efectuarea unui schimb de informaţii privind experienţa de activitate a instituţiilor naţionale de protecţie a drepturilor omului în situaţiile de conflict şi post-conflict, identificarea oportunităţilor de colaborare pe acest subiect în vederea consolidării eforturilor pentru a răspunde mai eficient la provocările legate de respectarea drepturilor omului în situaţiile de conflict şi post-conflict.
În cadrul sesiunii privind rolul instituţiilor naţionale de protecţie a drepturilor omului în situaţiile de conflict şi post-conflict: experienţe şi lecţii învăţate, Avocatul Poporului s-a referit la activitatea Instituţiei Ombudsmanului din Republica Moldova în acest context. Mihail Cotorobai a vorbit despre inaugurarea Reprezentanţei instituţiei în satul Varniţa, localitate care se află în zona cu regim sporit de securitate a conflictului transnistrean. Ombudsmanul a menţionat că 86 la sută din persoanele care apelează la Reprezentanţa Varniţa sunt persoane domiciliate în localităţile din stînga Nistrului. Cele mai frecvente adresări ale locuitorilor din regiunea transnistreană şi localităţile limitrofe ţin de protecţia drepturilor copilului, a dreptului la cetăţenie, a dreptului la libera circulaţie, de proprietate privată, a dreptului la muncă, la asistenţă şi la protecţie socială, la ocrotirea sănătăţii, a libertăţii individuale şi siguranţei persoanei, integrităţii fizice şi psihice. În atenţia ombudsmanului se mai află problemele ce ţin de respectarea drepturilor omului în instituţiile penitenciare, funcţionarea şcolilor cu predare în limba română din zona separatistă.
Mihail Cotorobai a mai accentuat că pentru aceste şi alte probleme sunt identificate soluţii în cadrul procesului de negocieri în formatul “5+2”. Avocatul Poporului a mai precizat că Instituţia Ombudsmanului a pledat pentru formarea unui grup de lucru pe dimensiunea drepturile omului, în scopul întăririi încrederii şi securităţii pe ambele maluri ale Nistrului.
În cadrul unei alte sesiuni privind grupurile vulnerabile şi victimele situaţiilor de conflict şi post-conflict, Avocatul Poporului a relevat că, urmare a conflictului transnistrean, în categoria grupurilor vulnerabile se încadrează atît persoanele care au părăsit zona de conflict, cît şi cele care au rămas să trăiască acolo. Ombudsmanul a invocat şi exemple în acest sens.
Pe marginea dezbaterilor din cadrul Conferinţei a fost adoptată Declaraţia de la Kiev, în care sunt menţionate standardele naţionale şi internaţionale ale instituţiilor naţionale de protecţie a drepturilor omului, în conformitate cu care instituţiile ombudsmanului pot activa în vederea protecţiei drepturilor omului în cazurile de conflict şi de post-conflict. În Declaraţie este menţionat rolul instituţiilor ombudsmanilor în monitorizarea şi aprecierea obiectivă a situaţiei privind respectarea drepturilor omului în situaţii de conflict şi post-conflict; în menţinerea unui dialog permanent cu autorităţile statului şi avansarea de recomandări pentru remedierea stării de lucruri; în promovarea dialogului dintre părţile implicate în conflict, implicarea în procesul de negocieri între părţile aflate în conflict; atragerea organizaţiilor internaţionale în asigurarea protecţiei drepturilor omului în zona de conflict; întreprinderea de acţiuni în vederea depăşirii consecinţelor conflictului, soluţionarea plîngerilor privind violarea drepturilor omului, ajutorarea victimelor situaţiei de conflict, promovarea coeziunii sociale şi a păcii în societate.