Curtea Constituţională a declarat neconstituţională măsura de siguranţă „castrarea chimică”, prevăzută delitera b1) din alineatul (2) al articolului 98 şi articolul 1041 din Codul penal şi articolele 174 alin.(31) şi 2911 din Codul de executare, în redacţia Legii nr. 34 din 24 mai 2012 pentru completarea unor acte legislative, contestată de avocatul parlamentar Anatolie Munteanu.
În opinia avocatului parlamentar Anatolie Munteanu, reglementarea juridică a institutului ”castrarea chimică”, în condițiile cadrului normativ în vigoare, ridică mari probleme în raport cu normele constituționale și standardele internaționale, implicînd, în special, riscul de a fi considerat tratament inuman și degradant, și imixtiune în viața intimă, familială și privată.
În special, ombudsmanul a invocat în sesizarea depusă la Curtea Constituţională neconcordanța cu prevederile:
· art.24 alin. (1) și (2), art.28, art.54 alin.(2) și (3) din Constituție;
· art.3, art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
· art.7, art.10 alin. (1) și (3), art.17 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice
· art. 2 din Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante;
· Art. 1, art. 2, art. 5 din Convenția Europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinii.
Potrivit opiniei avocatului parlamentar, castrarea chimică a bărbaților, reglementată în Republica Moldova prin actul normativ contestat, implică două aspecte majore ale drepturilor omului universal recunoscute: (1) interzicerea absolută a torturii și a altor pedepse sau tratamente inumane ori degradante; (2) dreptul la viața privată și de familie, care a fost în repetate rînduri interpretat ca asigurînd garanții autonome, inclusiv în partea ce ține de integritatea corporală. Acestea sunt recunoscute a fi cele mai fundamentale valori într-un stat democratic care respectă standardele internaționale privind drepturile omului.
În hotărîrea pronunţată, Curtea Constituțională a menționat că « violul şi acţiunile violente cu caracter sexual constituie încălcări grave, directe şi brutale aduse vieţii sexuale a persoanei. Infracţiunile date se caracterizează printr-un pericol social sporit, aducînd în primul rînd, o atingere nemijlocită inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei, provocînd şi consecinţe profund dăunătoare pe plan social, întrucît respectarea atributelor inalienabile ale personalităţii umane în sfera vieţii sexuale constituie una din bazele existenţei societăţii.
Curtea a reţinut că, pornind de la pericolul care îl prezintă asemenea tip de infracţiuni cum este violul, statul are obligaţia pozitivă de a elabora o legislaţie eficientă care ar descuraja săvîrșirea unor asemenea infracțiuni. Una din metodele de descurajare a infracţiunilor de viol sau acţiuni violente cu caracter sexual sînt pedepsele şi măsurile severe. Astfel, Curtea observă că potrivit legislației penale pentru astfel de infracțiuni instanța de judecată poate aplica chiar și detențiunea pe viață.
Curtea a remarcat că faptele legate de acţiuni violente cu caracter sexual poartă un caracter deosebit în situaţia cînd sînt îndreptate împotriva copiilor. Dreptul la demnitate umană şi integritate psihologică implică o atenţie deosebită în cazul în care un copil este victima violenţei.
Totodată, audiind argumentele părților, Curtea a reţinut că măsura de siguranţă castrarea chimică a infractorilor ce atentează la inviolabilitatea sexuală a altor persoane, inclusiv a minorilor, reprezintă în sine o intervenţie în domeniul sănătăţii. Aceasta intervenţie nu poate fi efectuată, decîtcu consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză a persoanei vizate, în circumstanțe clare și în urma constatării necesității unei asemenea măsuri de către experți în domeniu.
Curtea a concluzionat că instituirea obligativităţii de aplicare a măsurii de siguranţă castrarea chimică contravine dreptului fundamental la integritate fizică şi psihică a persoanei, garantat de articolul 24 din Constituţie şi articolul 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Această măsură fiind aplicată contra voinţei persoanei, fără o concluzie medicală prealabilă şi fără o supraveghere medicală ulterioară aplicării reprezintă în sine tratament inuman.
Curtea a reţinut că prevederile legale contestate vin in contradicţie cu concluziile Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), potrivit cărora aplicarea automată a castrării chimice în cazul unor anumite categorii de infracţiuni este inacceptabilă, iar decizia cu privire la aplicarea tratamentului urmează a fi luată în baza unei examinări individuale. Potrivit concluziilor CPT, castrarea chimică poate fi aplicată doar cu acordul condamnatului, iar persoana trebuie informată despre efectele adverse ale tratamentului”.
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a declarat neconstituţinalelitera b1) din alineatul (2) al articolului 98 şi articolul 1041 din Codul penal şi articolele 174 alin.(31) şi 2911 din Codul de executare, în redacţia Legii nr. 34 din 24 mai 2012 pentru completarea unor acte legislative.
Hotărîrea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.