Constatările sunt făcute de către ombudsmani în Raportul CpDOM cu privire la respectarea drepturilor omului în 2013 în Republica Moldova (http://www.ombudsman.md/sites/default/files/rapoarte/raportul_2013_red_def.pdf), în contextul estimării situaţiei la capitolul realizarea drepturilor economice, sociale și culturale ale cetăţenilor ţării noastre.

Şi în Raportul pentru anul 2013 ombudsmanii semnalează problemele grave cu care se confruntă păturile social vulnerabile ale populaţiei: pensionarii, persoanele cu dizabilităţi, cele cu venituri reduse, reiterînd necesitatea realizării de acţiuni pentru a spori măsurile de protecţie socială a categoriilor vizate de cetăţeni.

În Raport se subliniază că într-o situație deosebit de dificilă se află persoanele ale căror venituri sînt constituite doar din prestații sociale, majoritatea fiind sub minimul de existență.În baza informației  privind  numărul beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat, aflați la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale, la situația din 01.01.2014, avocaţii parlamentari  constată că majoritatea beneficiarilor (98%) primesc o pensie/alocație  socială de stat sub nivelul minimului de existență.

Ombudsmanii salută intenția  Guvernului  de îmbunătățire a situației beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat  prin acordarea unui suport financiar de stat în mărime de  90 lei, 60 lei sau 50 lei. Avocaţii parlamentari consideră însă că acesta nu este suficient pentru a asigura un nivel de viață adecvat beneficiarilor respectivi, în condițiile în care anual, ba chiar lunar se înregistrează scumpiri  la serviciile și mărfurile de primă necesitate. E de notat că ombudsmanii au avut mari rezerve privitor la eficiența Legii cu privire la minimul de existență, care, în opinia lor, nu reglementează modalitatea/etapele de ajustare a cuantumului prestațiilor sociale, salariului minim pe țară cel puțin la nivelul acestui minim.

În Raportul CpDOM pentru anul 2013 se mai subliniază că, deși în ultima perioadă de timp Republica Moldova a realizat progrese în promovarea  politicilor, elaborarea de programe ajustate la standardele internaţionale în domeniul persoanelor cu dizabilităţi, nu putem vorbi despre o îmbunătățire semnificativă a situației persoanelor cu nevoi speciale. 

Caracterul adresărilor în anul 2013 la CpDOM privind problemele cu care se confruntă această categorie de populaţie a fost similar celor din anii precedenţi: prestații sociale sub nivelul minimului de existență; insuficiența serviciilor sociale la nivel comunitar; accesul  redus la infrastructura socială;  accesul limitat la mediul informațional; nivelul scăzut de plasare în cîmpul muncii și motivarea redusă pentru angajarea  persoanelor cu  dizabilități; toleranța societății față de problemele acestor persoane.  

Potrivit datelor  Biroului Naţional de Statistică,  în semestrul I al anului 2013 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe o persoană 1608,3 lei.  Totodată, potrivit estimărilor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, la 01.01.2013 mărimea medie a pensiei de invaliditate constituia 828,40 lei/lunar. Analiza prestaţiilor sociale, raportate la minimul de existenţă,ținînd cont şi de nevoile  specifice pentru persoanele cu dizabilități (necesitatea permanentă de tratament  medical,  proceduri de reabilitare, îngrijire de către un terț), demonstrează că asistenţa acordată de stat nu corespunde necesităţilor elementare ale acestor  persoane.Asta în condiţiile în care, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au constituit 1656,1 lei pe o persoană, fiind în creştere cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.Bazîndu-se pe aceste date, ombudsmanii concluzionează că  persoanele cu dizabilităţi  suportă cheltuieli ce depăşesc cu mult minimul de existenţă.

Avocaţii parlamentari atenţionează că în cele mai dese cazuri în familiile în care există persoane cu dizabilităţi severe vulnerabilă devine şi persoana care îngrijeşte de aceasta. De regulă, persoana care îngrijeşte rămîne fără de lucru, fapt ce se răsfrînge negativ asupra situaţiei economice a întregii familii. În prezent,  de alocaţie pentru îngrijire, în cuantum de 500 lei, beneficiază doar persoanele  care îngrijesc de: un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani; o persoană cu dizabilităţi severe din copilărie; o persoană cu dizabilităţi severe nevăzătoare. Avocaţii parlamentari susţin propunerile organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniu privind includerea  în stagiul de cotizare pentru beneficierea de pensie a perioadei de îngrijire de o persoană/copil cu dizabilități severe.În condițiile în care serviciile alternative nu asigură realizarea plenară a drepturilor persoanelor aflate în dificultate   este necesar ca autoritățile să ofere soluții/oportunități viabile, inclusiv includerea perioadei de îngrijire de o persoană/copil cu dizabilități  severe în stagiul de cotizare, susţin ombudsmanii.   

Avocaţii parlamentari mai constată că nici în anul 2013 nu au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce  priveşte  incluziunea socială a persoanelor cu nevoi speciale, asigurarea bunăstării  şi exercitarea deplină a drepturilor lor.

Centrul pentru Drepturile Omului optează pentru ratificarea de către Republica Moldova a Protocolului Opțional la Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale. Protocolul Opțional la Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale recunoaște competența Comitetului specializat ONU de a primi și examina adresări individuale sau de la grupuri de persoane din jurisprudența statului care susţin că sunt victime ale încălcării drepturilor prevăzute de Pact.

Avocaţii parlamentari optează și pentru acceptarea autorităţilor moldovene aprocedurii de depunere a plîngerii colective la Comisia europeană pentru drepturile sociale, conform Protocolului adițional la Carta socială. Republica Moldova a ratificat parțial Carta socială europeană revizuită, însă unele dintre cele mai importante articole ale tratatului nu  au  fost acceptate, cum ar fi articolul 14 (dreptul de a beneficia de servicii sociale), articolul 23 (dreptul persoanelor vîrstnice la protecție socială), articolul 30 (dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluziunii sociale).