343 este numărul minorilor nedocumentaţi care în prima jumătate a anului 2013 se aflau în vizorul autorităților publice locale, dar numărul real al acestora nu se cunoaște, cum nu se ştie nici numărul adulţilor care nu au putut beneficia de dreptul de a avea o identitate. Iar copii nedocumentați sunt supuşi unor diverse riscuri şi, frecvent, trec în categoria maturilor fără de identitate. Sunt doar cîteva constatări din studiul realizat de Serviciul protecţia drepturilor copilului din cadrul Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova (http://ombudsman.devmd.ru/sites/default/files/document/attachments/raport_tematic_-_copii_nedocumentati_red_0.pdf )
Potrivit Raportului tematic: „Analiza situației pe țară privind documentarea copiilor cu adeverințe de naștere”, făcut public în cadrul unei conferinţe de presă, doar în raionale Taraclia, Glodeni, Ceadîr-Lunga, Briceni şi Basarabeasca nu există copii fără acte de identitate.
Cei mai mulți copii fără adeverințe de naștere sînt de 9-12 ani, ceea ce constituie 38 %, 28 la sută din numărul copiilor nedocumentați au vîrste cuprinse între 13-16 ani.
Majoritatea copiilor nedocumentați (93%) se află în familia biologică. 247 din numărul total al copiilor nedocumentați sînt crescuți, educați și întreținuți de ambii părinți și doar 96 dintre copii nedocumentați provin din familie monoparentală. În unele cazuri documentarea copilului nu a avut loc deoarece minorii provin din familii vulnerabile unde nici chiar părinții nu dispun de acte de identitate.
Specialiștii din cadrul direcțiilor de asistență socială și protecția familiei susţin că destul de problematică este documentarea copiilor din familiile de romi (la evidenţa autorităţilor locale sînt 44 de minori fără de adeverinţe de naştere). De obicei copiii romi rămîn fără acte de identitate din cauza schimbării frecvente a locului de trai al părinţilor, lipsei actelor ce atestă nașterea părinților, utilizarea de către aceştia a actelor străine.
Potrivit specialiștilor, procedura de documentare a copiilor poate dura circa 3 ani, deoarece începe cu stabilirea identității mamei, documentarea acesteia și ulterior constatarea faptului înregistrării nașterii copilului. Există și situații cînd minorii nedocumentați se află în vizorul autorităților mai mult de 3 ani. Cei mai mulți copii fără de adeverinţă de naştere care se află în vizorul autorităților mai bine de 3 ani locuiesc în raioanele: Orhei (16 copii), Ștefan Vodă (15 copii), Ocnița (10 copii), Edineț (10 copii).
În pofida faptului că normele legale internaționale și naționale garantează că la naștere fiecare copil are dreptul la nume, pe parcursul anilor 2012-2013 în vizorul avocatului parlamentar au ajuns mai multe cazuri cînd nașterea copiilor nu era trecută în Registrul actelor de stare civilă. Prin urmare, odată ce nașterea copilului nu a fost trecută în Registrul actelor civile, acesta oficial nu există, respectiv el este lipsit de nume, cetățenie, de dreptul la protecție socială, sănătate, educație etc. Copiii nedocumentaţi pot fi traficați pentru exploatare sexuală, muncă, prelevare de organe și nimeni nu va cunoaște despre asta.
Concluziile care se impun drept urmare a examinării situaţiei în domeniu sînt că, în pofida acţiunilor întreprinse de instituţiile statului pentru a nu admite lezarea drepturilor copilului la nume și cetățenie, problema documentării copiilor rămîne a fi una actuală.
În Raport se menţionează importanţa adoptării mai multor acte legislative şi normative care au contribuit la simplificarea procedurii de înregistrare a copiilor nou-născuți și susținerea familiilor tinere la documentarea copiilor nou-născuți cu acte de identitate ( Hotărîrea de Guvern nr. 258 din 03 aprilie 2009).
De asemenea este remarcat faptul că, pentru realizarea prevederilor acestui act normativ, Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice locale asigură reprezentanții Ministerului Tehnologiilor Informației şi Comunicaţiilor (MTIC) cu încăperi în incinta maternităților, iar MTIC - înregistrarea actelor de stare civilă și eliberarea certificatelor respective; primirea cererilor și eliberarea buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova pentru copiii nou-născuți.
În vederea soluţionării problemelor de documentare cu acte de identitate a populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, Guvernul a adoptat Hotărîrea nr. 497 din 06 iulie 2012 privind acordarea unor scutiri la plata serviciilor de stare civilă. De asemenea, pentru părinții ce nu respectă termenul de depunere a declarației cu privire la nașterea copilului a fost prevăzută sancțiunea contravențională.
În Raport se subliniază rolul asistenților sociali comunitari, lucrătorilor sociali, lucrătorilor medicali, pedagogilor, primarilor, inspectorilor de poliție, în identificarea copiilor şi maturilor nedocumentați și raportarea acestor cazuri autorității tutelare de nivelul II. Totodată, specialiștii direcțiilor de asistență socială și protecția familiei urmează să intervină prompt și cu fermitate pentru întreprinderea acțiunilor ce se solicită la documentarea copiilor.
Se impune ca judecătorii să ia în considerare interesul superior al copilului la emiterea hotărîrilor privind constatarea faptelor ce au valoare juridică. De asemenea, avocatul parlamentar pentru drepturile copilului recomandă Ministerului Muncii, Protecției, Sociale și Familiei, Ministerului Tehnologiilor Informației şi Comunicaţiilor, Ministerului Sănătății, Serviciului de stare civilă să elaboreze o bază de date unificată pentru identificarea, raportarea și documentarea copiilor, dar și a maturilor fără de identitate.
Pentru redresarea situaţiei, avocatul pentru protecţia drepturilor copilului Tamara Plămădeală consideră oportună înăsprirea sancţiunilor aplicate faţă de părinţi şi funcţionarii de stat în cazuri de nedocumentare a copiilor. Potrivit ombudsmanului, fie politicile de stat în domeniu nu sînt bune, fie persoanele cu funcţii de răspundere ce activează în sfera dată nu-şi îndeplinesc onorabil atribuţiile de serviciu.
În prezent amenzile prevăzute de legislaţia în vigoare au un caracter simbolic şi nu sînt suficiente (10-20 de unităţi convenţionale) pentru responsabilizarea părinţilor care nu-şi înregistrează copiii la naştere, conform normelor legale. Avocatul parlamentar mai propune simplificarea în continuare a procedurilor de documentare a copiilor la naştere, ceea ce ar contribui la îmbunătăţirea situaţiei la acest capitol.