Directorul CpDOM Anatolie Munteanu: Managementul defectuos, nepăsarea cadrelor medicale – motive ale decesului minorei de la Hînceşti. Instituţia naţională a ombudsmanului a transmis Procuraturii Generale concluziile pe marginea examinării cazului dat cu solicitarea de organizare a controlului faptelor expuse prin prisma art. 213 și art. 329 din Codul penal.

Pe 14 ianuarie 2015 directorul CpDOM Anatolie Munteanu s-a sesizat din oficiu în cazul copilului de doi ani din satul Cărpineni, raionul Hînceşti, care a decedat în ambulanţă în drum spre spital.  

Pentru elucidarea tuturor circumstanţelor legate de acest caz,  prin prisma asigurării respectării drepturilor fundamentale, angajaţii Centrului pentru Drepturile Omului au vizitat instituţiile medico-sanitare publice: Centrul de Sănătate Cărpineni din cadrul Centrului de Sănătate Hînceşti; Punctul Asistenţă Medicală Urgentă Cărpineni a Substaţiei Asistenţă Medicală Urgentă Hînceşti din cadrul Staţiei Zonale Asistenţă Medicală Urgentă „Centru”; Spitalul Cărpineni şi Spitalul Hînceşti, în care a primit îngrijiri medicale copilul din primul an de viaţă pînă la tragicul final.

În urma investigațiilor efectuate au fost identificate mai multe probleme: de ordin administrativ dar şi ce ţin de factorul uman.

Astfel, s-a constatat că ordinele Ministrului Sănătăţii fie că nu se execută, inclusiv pentru că  lucrătorii medicali nu le cunosc, fie se îndeplinesc formal. În cazul vizat s-a stabilit că abateri de la normele şi reglementările interne au fost admise la toate verigile sistemului de sănătate prin care au trecut solicitanţii de servicii medicale: medicul de familie din cadrul Centrului de Sănătate, Punctul Asistenţă Medicală Urgentă Cărpineni, Spitalul Cărpineni.  

Medicul de familie din cadrul Centrului de Sănătate

În acest caz concret şi în alte cazuri similare, s-a stabilit că medicul de familie nu asigură supravegherea tratamentului de susţinere a pacientului în condiţii de ambulator, cu efectuarea, conform indicaţiilor medicale şi recomandărilor medicului curant, a investigaţiilor paraclinice şi de diagnostic, în volumul stabilit de actele normative în vigoare pentru asistenţa medicală primară.

La vîrsta de un an copilul E.C. a fost consultat de medicul specialist psihoneurolog care i-a indicat tratament ambulatoriu. Însă medicul de familie a manifestat o atitudine iresponsabilă față de solicitantul de asistență medicalăşi nu a asigurat supravegherea tratamentului administrat conform indicaţiilor medicale, cu efectuarea ulterioară a investigaţiilor paraclinice şi de diagnostic repetat, cum prevede Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.1490/672-A din 29.12.2014.

Ulterior, la 24 decembrie 2013, copilul iarăşi este tratat în condiţii de ambulator şi iarăşi nu este asigurată supravegherea tratamentului administrat cu efectuarea ulterioară a investigaţiilor clinice, paraclinice şi de diagnostic repetat.

Punctul Asistenţă Medicală Urgentă (PAMU) Cărpineni 

La Punctul Asistenţă Medicală Urgentă Cărpineni  nu esterespectat Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.85 din 30.03.09 cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă din Republica Moldova. Asta pentru că, în lipsa echipei de asistenţă medicală, la Punctul Asistenţă Medicală de Urgenţă Cărpineni apelurile sunt recepţionate de infirmieră. Ea ulterior contactează echipa PAMU, pentru a obţine indicaţiile de rigoare, pe care aceasta le îndeplineşte. Şi asta în condiţiile în care, potrivit Notei din Ordinul nr.85 al Ministerului Sănătăţii, „la punctele asistenţă medicală urgentă  solicitările sunt recepţionate în mod obligatoriu de către felceri, asistenţi medicali dispeceri, care se subordonează şefului secţiei operative, felcerului superior, şefului de substaţie şi Directorului general al IMSP SZ AMU „Centru”.

Potrivit Regulamentului de activitate a Substaţiei Asistenţă Medicală Urgentă Hînceşti, în caz de necesitate, Substaţia Asistenţă Medicală Urgentă Hînceşti urmează să solicite echipe AMU specializate, ceea ce nu s-a făcut în cazul fetiţei de la Cărpineni. În timpul transportării interspitaliceşti (de la Spitalul Cărpineni către Spitalul Hînceşti) a pacientului, medicul de urgenţă Diana Caraştefan, după ce ambulanţa a parcurs circa 10 km, a observat că starea bolnavei s-a agravat simţitor însă nu a solicitat  sprijinul unei alte echipe de resuscitare şi terapie intensivă specializate pe asistenţa urgentă profil reanimare, aşa cum  prevede Ordinul nr. 1215 din 29.10.2013 „Cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciului regionalizat de asistenţă medicală urgentă şi terapie intensivă la copii”.

De asemenea, nu s-a solicitat transferul interspitalicesc cu ambulanţe de resuscitare şi terapie intensivă de tip C, serviciul AVIASAN. Din cele spuse reiese că personalul medical sau nu cunoaşte ordinele Ministerului Sănătăţii sau le execută formal.

Autosanitarele de care dispune SAMU Hînceşti nu au în dotare toate echipamentele necesare. Potrivit informaţiei oferite de SAMU „Centru”, SAMU Hînceşti dispune de 12 autosanitare în stare funcţională, care asigură activitatea a 7 echipe de urgenţă în regim de 24 ore. Directorul general al SAMU „Centru” Iurie Crasiuc a informat CpDOM că cele 12 autosanitarele dispun de 11 elecrocardiografe, 10 defibrilatoare, 8 aparate AMBU, 4 glucometre, 7 pulsoximetre, instalaţii pentru inhalaţie a oxigenului, 2 instalaţii „Autopuls”, sunt completate cu truse medicale, asigurate cu medicamente şi articole parafarmaceutice, înzestrate cu dispozitive GPS. Este evident faptul că în unele autosanitare lipsesc echipamentele necesare. În cazul minorei de la Cărpineni autosanitara nu dispunea de oxigen, manşete pentru măsurarea TA la copii. (Faptul dat este menţionat în concluzia din procesul verbal al comisiei Ministerului Sănătăţii de cercetare a cazului copilului decedat).

Spitalul Cărpineni

S-a constatat că la Spitalul din Cărpineni nu există o boxă pentru izolarea pacienţilor cu boli infecţioase,  nu există medic infecţionist şi reanimatolog. Cînd starea pacientei s-a înrăutăţit grav anume aceste circumstanţe l-au determinat pe medicul de gardă să dispună transportarea pacientei la o altă instituţie medicală care reprezenta la acel moment unica şansă de diagnosticare şi salvarea vieţii acesteia. Medicul de gardă a luat de unul singur decizia de a transporta pacientul către Spitalul Hînceşti fără a coordona acest lucru cu spitalul primitor.   

Totodată, medicul de gardă nu a respectat prevederile ordinului Ministerului Sănătăţii  nr.1215 din 29.10.2013 şi nu a organizat transferul interspitalicesc conform criteriilor de transfer potrivit prevederilor ordinului menţionat. Astfel,  nu s-a conlucrat cu instituţia medicală primitoare în vederea transferului pacientului critic cu ambulanţă de resuscitare şi terapie intensivă dotată cu aparataj, echipamente, medicamente şi materiale necesare acordării asistenţei medicale de urgenţă pacientului critic şi asigurării transportului interspitalicesc.

Din explicaţiile medicului de gardă s-a stabilit că pacientul la internare a fost examinat superficial, fără a se efectua investigaţii clinice, paraclinice şi cele de laborator. Conform atribuţiilor din fişa de post, medicul de gardă acordă îngrijirile medicale şi asigură supravegherea bolnavului pînă la stabilizarea lui, efectuează vizita periodică, la intervale de maximum 3 ore, la toţi pacienţii gravi din spital, reevaluează starea lor şi adaptează conduita terapeutică. În cazul dat medicul de gardă afirmă că a vizitat pacienta, dar deoarece copilul împreună cu mama dormeau, nu i-a deranjat. Totodată, mama copilei susţine că fetiţa era neliniştită, cerea în continuu apă şi n-au dormit. Femeia mai afirmă că nu au fost vizitate de medicul de gardă şi că a alertat sora medicală deja cînd a observat erupţiile de pe corpul fetiţei).

Spitalul Hînceşti

Din discuţiile cu managerul Spitalului Hinceşti, funcţionarul CpDOM a constat şi existenţa unor probleme legate de asigurarea cu medicamente şi consumabile a instituţiei medicale. Asta deoarece Legea achiziţiilor publice condiţionează încheierea contractelor după criteriului celui mai mic preţ oferit. Drept urmare, calitatea medicamentelor şi consumabililor lasă de dorit.

La apelul telefonic al echipei PAMU Cărpineni, medicul de gardă şi medicul pediatru de gardă din cadrul Spitalului Hînceşti, luînd în considerare starea agonală a pacientului,  au decis transmiterea directă a copilului în secţia reanimare a Spitalului Hînceşti. Astfel, medicul reanimatolog de gardă împreună cu medicul pediatru de gardă au început metodele de resuscitare.  Peste 30 minute s-a constatat decesul pacientului.

Circumstanțele expuse denotă faptul încălcării dreptului la ocrotirea sănătății a solicitantei de asistenţă medicală.  Situația a fost generată atît de acțiunile personalului medical, care prin prisma atribuțiilor care îi revin trebuie să manifeste un grad sporit de diligență și respect în raport cu orice  pacient, dar și de deficiențele de ordin administrativ.

Potrivit directorului CpDOM, Anatolie Munteanu,  cazul copilului de doi ani din satul Cărpineni, raionul Hînceşti care a decedat în drum spre spital a scos în evidenţă grave carenţe de sistem – unul inapt de a veni în ajutor solicitantului  de asistenţă medicală calificată.

În opinia ombudsmanului, există o bănuială rezonabilă că managerii și personalul medical din instituțiile medico-sanitare publice nu  și-au îndeplinit obligația de a acționa cu celeritate și au admis o ingerință suficient de serioasă în  exercitarea dreptului la viață, garantat de art. 24 din Constituția Republicii Moldova și de art. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Or, în cazul examinat autoritatea statului - IMSP Spitalul Cărpineni, știind cu certitudine că viața pacienților este amenințată în circumstanțele în care instituția și autosanitara nu sînt dotate corespunzător necesităților de acordare a asistenței medicale urgente, nu a luat măsuri în limita prerogativelor de care dispune, pentru a reduce riscul de deces al pacienţilor.

Din considerentele expuse, în temeiul art. 25  alin. (1) lit.b) din Legea cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul)  nr. 52 din 03.04.2014  și art.274 din  Codul de procedură penală, directorul CpDOM Anatolie Munteanu a expediat un demers procurorului general al ţării Corneliu Gurin, în care a  solicitat organizarea controlului faptelor expuse prin prisma art.213 și art.329 din Codul penal .