Maia Bănărescu: ,,Orice copil are dreptul de a vorbi și folosi limba maternă, de a primi instruire în limba apartenenței naționale, iar noi, adulții, suntem obligați să-i educăm în spiritul păcii, toleranței și respectului față de alții, indiferent de originea lor națională, socială sau de altă situație.”

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu a participat la audierile publice organizate de Comisia drepturile omului și relații interetnice. Subiectul audierilor a fost politica lingvistică în Republica Moldova, situația reală și perspectivele dezvoltării, precum și asigurarea drepturilor minorităților naționale.

În cadrul audierilor, Ombudsmanul copiilor a relatat despre asigurarea drepturilor copiilor la identitatea națională, lingvistică și culturală prin prisma a două drepturi: educație și informare.

Maia Bănărescu a menționat că tratatele internaționale recunosc dreptul minorităților naționale la educație în limba maternă și încurajează statele să le asigure copiilor respectarea acestui drept, în special în localitățile în care minoritățile etnice sunt majoritare. La acest aspect, Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului a subliniat că în Republica Moldova nu există cadre didactice suficiente care să poată preda în limbile minorităților naționale, precizând îndeosebi, problemele existente privind asigurarea dreptului la educație a copiilor roma. O altă problemă este lipsa cadrelor didactice pentru predarea limbii române alolinvgilor. Referându-se la închiderea școlilor în procesul optimizării, Ombudsmanul a notat importanța menținerii posibilității oferite copiilor de a studia în limba etniei naționale. Alături de acestea, se încălcă dreptul la educație a copiilor din stânga Nistrului care învață în școlile cu predare în limba română.

Ombudsmanul a vorbit în cadrul ședinței și despre asigurarea dreptului la educație a copiilor cu dizabilități care fac parte din grupurile minoritare și nu numai. Maia Bănărescu a semnalat că, deși în Republica Moldova scrisul este în grafie latină, limbajul mimico-gestual continuă să fie cu preponderenţă adaptat la grafia chirilică, ceea ce îngrădește dreptul copiilor deficiențe de auz la educație și informare, atât vorbitori de limbă română cât și cei care vorbesc o altă limbă. Insuficiența interpreților la fel îi limitează pe copii în procesul incluziunii educaționale.

La moment, elevii, inclusiv cei din grupurile minoritare care studiază în instituţiile generale de învăţământ, au acces limitat la manuale editate în alfabetul Braille.

Lipsa emisiunilor informative pentru copii cu subtitre sau susținute prin traducerea limbajului mimico-gestual, generează încălcarea dreptului la informare.

Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului a mai amintit că prin aderarea la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Republica Moldova s-a angajat să asigure accesul copilului la informaţie şi materiale provenind din surse naţionale şi internaţionale, în special cele care urmăresc promovarea bunăstării sale sociale, spirituale şi morale şi a sănătăţii sale fizice şi morale. Statul trebuie să încurajeze mijloacele de informare în masă și să ţină seama, în mod deosebit, de nevoile lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care aparţin unui grup minoritar.